Victor COBZAC: Asociat fără voie

 

ASOCIAT FĂRĂ DE VOIE

 

Motto:

 ,,…Dau un rinichi pentru o pâine
Și brațele pentr-un călău…”
                (Din poezia „Luați din mine tot ce vreți” de Violetta Petre)

 

Mă simt asociat, fără de voie,
La dat din ce mai am, cât piața cere,
Dau jumătate din averi, la o nevoie
Și-o bună jumătate din durere.

Dau visele ce nu-mi mai aparțin
Și-n loc pe malul unei ape curgătoare,
Dau stelele, ce mi-au picat pe umeri,
Iar pe de-asupra dau și o ninsoare.

Luați, cei de se uită printre gard,
De tot ce-aveți nevoi… din ogradă,
Lăsați-mi doar copacul de sub prispă,
Cum îl cuprind, Tăicuțul să mă vadă.

Năvală dați cu toții… azi e ceasul,
Luați-mi vaca…, caii… și căruța,
Luați-mi casa, dar lăsați-mi prispa,
Loc sfânt, unde se odihnea Măicuța.

Dau clipele rebele… de la mine
Și umbra care-aleargă pe perete,
Din patru anotimpuri, vi le dau toate,
Cu tot cu iarna cuibărită-n plete.

Luați-mi cerul, dar lăsați-mi norii,
Să aibă cine să mă plouă-n asfințit,
Luați-mi răsăritul, Soarele lăsați-mi,
De când mă știu cu el m-am învelit.

Lăsați-mi vântul , care șuieră aiurea,
Să-mi cânte… la vioară și caval,
Lăsându-mă s-admir în dricul nopții
Secera Lunii, care doarme după deal.

Am adunat poveri, nici umerii nu duc,
Luați din ce-am agonisit la bătrânețe,
Dar nici cu-n deget, dacă se mai poate,
Nu vă atingeți de singurătate și tristețe

Luați-mi tot… lăsați-mi… un chibrit,
Să pot și eu aprinde-o lumânare,
O foaie de hârtie, pană… și cerneală,
Să am cu ce vă scrie o scrisoare.
––––––––––––
Victor COBZAC (VicCo)

Chișinău

12 iunie, 2018

 

Lasă un răspuns