Aş iubi…când să iubesc?
Aş iubi! Dar sunt prea tânăr, mă gândesc că mai e mult,
Până vine iarna vieții când la sobă, moțăind
Voi citi din carte, versuri, scrise de-un poet… cândva,
Despre ce a fost iubirea, despre cum fu viața sa!
Acum râd când văd amorul cum se plimbă leganând,
Cum cerșește sărutări până acum necontenit
Nu mi-e poftă, nici dorință s-ascult vorbe de îubire,
Este timp! Anii-mi sunt tineri…voi iubi cândva-neştire…
Azi, admir gradina, fluturi…mă voi odihni-n livezi,
Nu am timp de râs cu chipuri ce-mi zâmbesc cu ochii verzi
Sunt prea tânăr…şi roşesc când la braț văd amorezii,
Ce se gudură intruna şi se zbenguiesc ca iezii.
Dați-mi voie, prin livezi încă vreau să rătăcesc
Şi la braț cu a mele vise să alerg şi să trăiesc,
Într-o dulce nepăsare, să culeg crinul curat
Flori de iris, flori de lotus…că sunt suflet nepătat.
Ce se-aude? Este iarnă?! Doamne, ai făcut ‘nadins!
Unde-mi este trupul tânăr, de ce părul mi-este nins?
Cănd trecură anii vieții, când am râs de-atâtea ori,
De ce Doamne, scuturi floarea şi o laşi fără culori?
Dați-mi voie! Doamne Sfinte, pune lângă mine milă,
Prea e clipa trecătoare, inima mi-este copilă,
Lasă-mi timp! De ce e grabă lemnu-n sobă să ascult
Împiedică-mă de a plânge, lasă-mi clipa…n-am iubit…
––––––––––-
Vasile COMAN
Fânari
3 iunie 2018