Valeriu DULGHERU: Petiție pentru ReUnificare

Mult Stimați Prieteni!

Situația din Basarabia ramâne deosebit de incerta. Speranța unionistă este tot mai mult compromisă de înșiși „unioniștii”, care nicidecum nu pot (sau nu doresc!) să se unească.

Pe acest fundal mințile inguste kremlineze se activează tot mai mult, în special, acum în preajma alegerilor parlamentare. Miza lor este de a prelua în întregime puterea și a reorienta vectorul la 180 grade spre Rusia. Tot mai mult apare temerea că noi, unioniștii, de unii singuri ne vom descurca cu greu. Rămâne ca problema noastră de ReUnire cu Țara sa fie cât mai mult internationalizată, așa cum faceau înaintașii noștri la Paris în preajma Micii Uniri de la 1859.

Un bun prieten, cu mare dragoste de Basarabia (soţia fiindu-i din Basarabia), profesor universitar de la Universitatea din Texas, Petru A. Simionescu, a demarat semnarea unei importante petiții electronice: „Moldova – România reunite”.

Susțineți reunificarea Republicii Moldova cu România și semnați petiția din linkul de mai jos! Dezactivați primul ” √ ” din dreapta pentru semnătura privată.

Support the cause of Moldova – România reunification and sign the electronic petition linked below!

Unterstützen Sie die Sache der Republik Moldau – Rumänien und unterschreiben Sie die unten verlinkte elektronische Petition!

Soutenez la cause de la réunification de la Moldavie et de la Roumanie et signez la pétition électronique ci-dessous!

https://www.ipetitions.com/petition/moldova-romania-reunite

În momentul când va fi semnată de un număr suficient de persoane (măcar 10 000) profesorul se angajează să o transmită pe căile sale următorilor factori de decizie:

Parlamantul European:

http://www.europarl.europa.eu/portal/en/contact

Cancelarul Angela Merkel:

https://www.bundeskanzlerin.de/Webs/BKin/EN/Service/Contact/contact_node.html

Ministerul de externe al Franţei:

https://www.diplomatie.gouv.fr/en/the-ministry-and-its-network/directory-and-addresses-of-the-ministry-for-europe-and-foreign-affairs/

Preșendintele Donald Trump:

https://www.whitehouse.gov/contact/

US President Donald Trump

The White House

1600 Pennsylvania Avenue NW

Washington, DC 20500

USA

Comitetul de Relaţii Externe al Congresului SUA:

https://foreignaffairs.house.gov/subcommittee/full-committee/

US Congress Foreign Affairs Committee

2170 Rayburn House Office Building

Washington, DC 20515

USA

––––––––––––

Rugămintea este de a transmite această petiţie cât mai multor persoane.

Cu deosebită consideraţiune,

Valeriu DULGHERU

Chișinău, Basarabia

20 septembrie 2018

Valeriu DULGHERU: În Basarabia, mama lichelelor este veșnic însărcinată

Este un trist adevăr. Probabil după numărul lichelelor raportat la mia de locuitori ar trebui să intrăm în Cartea Recordurilor. Aceste „vietăți” au proprietatea de a-și schimba stăpânul, fiind întotdeauna cu puterea. Am avut destule pe timpul guvernării lui Voronin care, în urma declinului pcrm, au trecut la Dodon. Nu neapărat intrând în partidul lui. Fac acest lucru prin intermediul unor clone gen „Urmașii lui Ștefan” care vrea „să protejeze Moldova de unionism”, „Voevod” ș.a.

Una din explicațiile acestui fenomen periculos ar fi că acest colț de țară pre nume Basarabia s-a aflat de peste 2000 de ani în calea tuturor relelor, vorba cronicarului. Valuri de barbari sălbatici au trecut peste noi: avari, pecenegi, huni, slavi, unguri, tătari, turci. Fiecare din aceste popoare barbare lăsau după ei în sângele strămoșilor noștri câte o picătură de sânge otrăvit cu gene sălbatice. Însă, probabil, cea mai adâncă urmă, cea mai nocivă influență, au avut sălbaticii contemporani din est – rușii. Pe parcursul a peste 200 de ani, la început imperiul țarist cu falsa cruce ortodoxă eliberatoare folosită în calitatea de par de hotar, apoi imperiul roșu comunist cu steaua satanică în frunte ne-au tot „eliberat” de toate: de bunăstare, de liniște sufletească, de credință, ei fiind creștin ortodocși doar cu numele. Strămoșii noștri s-au creștinat în mod natural chiar de la începutul creștinismului. Strămoșii rușilor au fost creștinați forțat prin ukazul kneazului Vladimir în secolul al X-lea.

Ei (rușii) ne tot spun (și astăzi!) că ne-au eliberat, ne-au civilizat (ei, veniți din fundul Asiei cu o istorie de o mie de ani pe noi care, geografic, ne aflăm chiar în centrul Europei și avem o istorie multimilenară (cel puțin 5000 de ani!), ne-au încălțat, ne-au îmbrăcat, iar noi, nerecunoscătorii nu apreciem această „binefacere”). Ca să vorbești de civilizarea cuiva, de culturalizare, trebuie singur să ai această cultură, această civilizație. Să vedem ce valori naționale are acest popor estic cu veleități civilizaționale și eliberatoare? Această națiune (astăzi de fapt însuși rușii recunosc că nu mai este o națiune ci un conglomerat de națiuni numit „rossiane” care și-a pierdut identitatea, rușii reprezentând în acest conglomerat doar apr. 8%!) are un trecut (dar și viitor!) plin de incertitudini. Deoarece nu puteau să-și formeze de unii singuri un stat al lor au apelat la serviciile unor scandinavi, care au fondat în a. 862 prima dinastie la tronul cnezatelor rusești – dinastia Rurik (de menționat faptul că dacii, strămoșii noștri, au avut regii lor (de același sânge!) cu o mie de ani înainte – Burebista, Decebal ș.a.!) și care s-a stins în a. 1598 odată cu moartea țarului Fiodor. În a. 1613 prin urcarea lui Mihail Alexeevici pe tronul Rusiei a fost fondată prima dinastie rusă – dinastia Romanovilor. Ultrapatrioții ruși declară că Romanovii au domnit apr. 300 de ani. În realitate, spun istoricii ruși, a durat doar puțin peste 150 de ani (1762) și s-a întrerupt cu domnia lui Petru al III-lea (Karl Peter Ulrich von Schleswig-Holstein-Gottorf), nepotul lui Petru I cu Ecaterina I, asasinat de soția sa Sofia de Anhalt-Zerbst devenită ulterior Ecaterina II). Astfel, din 1762 până la Revoluția din februarie din 1917, Imperiul Rus a fost condus de cinci generații din linia Casei de Oldenburg, toate soțiile țarilor fiind de origine germană.

Și neoimperiul rus sovietic, rebotezat URSS, nu a fost condus de ruși: la început de rusul evreu V. Lenin, urmat de georgianul evreu I. Stalin, ucrainenii N. Hrușciov și L. Brejnev. Și cultura rusească, în mare parte e de împrumut, făcută, în special, de evrei. Știința – de asemenea. Doar mcele două metropole – Moscova și Sanct Petersburgul sunt relativ europenizate și asigurate cu de toate. La doar vreo sută de kilometri de la Moscova întâlnești adevărata realitate rusească: sate părăsite (se vorbește despre 70000!); căsuțe de lemn înnegrite de timp gata să se năruie, iar în jurul lor nici pomină de gard, grădini. Ne vorbesc despre cel mai ortodox ortodoxism rus, despre a treia Romă. Dar ce s-a întâmplat în Rusia ortodoxă la 1917. Unii ruși vorbesc că de vină au fost conducătorii bolșevici – sataniștii Lenin, Stalin, Troțki ș.a. Trebuie însă de menționat că peste 80% din Armata Roșie erau țărani, țărani ortodocși, care însă nu i-a împiedicat să distrugă zeci de mii de mănăstiri și biserici, să ucidă zeci de mii de clerici, nemaivorbind de milioanele de mireni lichidați. Atunci despre care civilizație rusească putem vorbi.

Iar tocmai acești ultimi nomazi estici au contribuit major la deformarea sufletului basarabeanului. Anume aceștia au plodit cele mai multe lichele, promovând pe toate căile nemeritul. Cele mai josnice apucături rusești și-au găsit sol fertil la lichele: beția, lenevia, curvia, antihrismul ș.a. Râsurile satelor basarabene din perioada interbelică au fost aduse de regimul de ocupație sovietic în fruntea lor. Cele mai urâte metehne au devenit „virtuți” apreciate de ocupanți. Ei au întocmit listele deportaților, incluzând în ele pe cei mai buni gospodari pentru a le lua bogățiile. Ei au măturat podurile bieților țărani basarabeni, luând ultimul grăunte, sortind la pieire bătrâni, femei, copii. Ei i-au băgat pe bunicii și părinții noștri în sclavia kolhoznică (sora mea Elena nu a putut să continue studiile după opt clase fiindcă nu i-au dat „spravca de la selsovet” pentru a pleca în satul vecin!). Astăzi în fruntea acestui pseudostat se află odraslele acelor lichele. Și aceștia ne învață pe noi ce istorie avem, ce limbă vorbim. Ei, acești mari stataliști care au luptat cu arma în mână împotriva acestui stat în a. 1991, își permit obrăznicia fiindcă noi, cei mulți, dar proști, le permitem, fiindcă nu suntem uniți. Liderii de dreapta sunt surdo-muți și lipsiți de elementara mândrie națională, lăsându-se călcați de tot soiul de râsuri. Când oare vom scăpa de s(c)lavul din noi.

Deunăzi, un mucos cu caș la gură, D. Roibu, președintele făcăturii dodoniste „Urmașii lui Ștefan” (să vadă marele Ștefan cum acești ipocriți îi terfelesc numele capul le-ar sta unde le stă picioarele!), un agramat care ne învață ce istorie avem, ce limbă vorbim, cum să fim „patrioți adevărași ai lui Dodon”, se indigna de niște standuri informative „cu propagandă antistatală” care îi lezau amorul propriu statalist. Este vorba de niște standuri care cuprind informații despre geneza poporului român (istoria Basarabiei fiind privită ca parte integrală a istoriei întregului neam), despre Centenarul Unirii (ei, acești pavlici morozovi au serbat centenarul puciului bolșevic!), despre avantajele unirii, totul corect sub aspect istoric. Mă uitam cu milă la copiii trimiși de șefii de la postul de televiziune NTV să-i stigmatizeze pe cei care au îndrăznit să aibă alt punct de vedere. Îi întrebam: ce nu e corect scris pe aceste standuri? Este o opinie subiectivă care are dreptul la viață, dacă considerăm că trăim într-o democrație. Ei, care au vreo trei televiziuni proprii și alte vreo zece televiziuni rusești, prin intermediul cărora „minciunesc poporul” cu eroziile lor despre istoria Moldovei, au cheltuit milioane de lei pentru editarea unor false istorii în zeci de mii de exemplare distribuite gratis în biblioteci, zeci de pancarte au împânzit orașul care promovează acest iz stalinist de „statalitate moldovenească” (știm noi unde a fost născocită această istorie!), ne vorbesc despre antistatalism! Ei doresc ca toată lumea să accepte aiurelile lor despre Istoria Moldovei din sec. al XI-lea. Desigur, conform minților lor bolnave de s(c)lavism, moldovenii nu puteau să apară înaintea rușilor, despre care pentru prima oară s-a scris și vorbit în sec. al IX-lea, și aceea erau frații lor mai mari – ucrainenii. Noi, moldovenii, eram încă cățărați pe copaci. Cu astfel de nerozii îmbuibă ei creierii tinerilor și a celor rătăciți.

Î-l priveam deunăzi pe „pătimitul” Dodon (posturile rusești vorbesc despre un „atentat la viața iubitului președinte”) participant la așa numitul „congres mondial al familiei” care ne vorbea frumos despre familia tradițională (cine din oamenii normali ar fi împotriva familiei tradiționale!). Să ne amintim însă despre acțiunile mentorilor săi bolșevici, la care se mai închină acest Dodon (este etalonul duplicității,în aceeași persoană întruchipând satanistul și creștinul), care declarau la începutul erei bolșevismului despre necesitatea lichidării familiei privită ca o recidivă burgheză, chiar și despre necesitatea comunizării femeii. Și astăzi acest Dodon se dă mare apărător al familiei tradiționale! Dacă ai devenit atât de cucernic (în fiecare an vizitezi Muntele Sfânt, umbli pe la biserică, ești mare prieteni cu vârfurile clerice (prorusești!) fă un pas, fie și formal: dezice-te de trecutul comunist, înfierează-i pe sataniștii Lenin, Marks ș.a.).

Continue reading „Valeriu DULGHERU: În Basarabia, mama lichelelor este veșnic însărcinată” →

Valeriu DULGHERU: A mai fost întoarsă o filă în calendarul cucutenian

A fost întoarsă a 13^-a filă la a 13-a ediție a simpozionului internațional „Cucuteni 5000 REDIVIVUS: științe exacte și mai puțin exacte”. Este binecunoscut faptul (în istorie au fost nenumărate cazuri) că din momentul când un popor își pierde limba, cultura, datinile, tradițiile, el dispare. Nu dispare fizic ci se topește într-o masă amorfă, într-un conglomerat (este cazul conglomeratului rus care a înghițit peste 100 de popoare mici!). „Suntem un popor nu poporație…” spune de fiecare dată „maestrul dialogului socratic între știință și spiritualitate”, cvasi-ascetul Liviu Alexandru Sofonea (rudă cu Ion Rațiu pe linia mamei), participant activ la lucrările ultimelor nouă ediții ale Simpozionului în pofida vârstei înaintate (a împlinit de curând 86 de ani. Mulți Ani Maestre!!!). În 1974 susține teza de doctorat în fizică teoretică la Cluj, iar în 1986 susține la București teza în domeniul Istoriei Tehnicii: „Evoluția ideii de infinit în istoria fizicii”. La ediția din a. 2012 reușește să-l aducă la Chișinău pe fratele său Victor (mai în vârstă cu 6 ani) care, ajungând la Cetatea Soroca (vizită organizată în cadrul programului cultural al Simpozionului), a îngenuncheat în fața zidurilor ei lăcrămând. Își împlinise un vis care-l mistuia de o viață.

Cu regret această impresionantă cultură este tot mai mult bagatelizată, chiciurizată, transformată într-un bussines de unii profitori. Este părerea specialiștilor în domeniu. Iar această impresionantă civilizație merită toată atenția specialiștilor în domeniu și autorităților. Specialiștii străini aduc tot mai multe argumente că civilizația Cucuteni ar putea fi prima civilizație europeană, cea care a dat naștere civilizațiilor europene. Există o similitudine între civilizația Cucuteni de la gurile Dunării și civilizațiile egipteană de la gurile Nilului, mesopotamiană dintre râurile Tigru și Eufrat, civilizația indiană de la gurile Indului, civilizația chineză de la gurile r. Huanghe. În pofida mijloacelor bănești scunde aflate la dispoziție acest important pentru scoaterea culturii Cucuteni din anonimat și punerea ei în valoare Simpozion a ajuns la a 13^-a ediție. Și de această dată cu surse financiare mici (au fost și contribuții bănești personale ale membrilor comitetului organizatoric!) s-a reușit realizarea unui eveniment cultural – științific de amploare. De menționat că la Simpozion au participat peste 100 de oaspeți din România și Ucraina, printre care apr. 50 de copii (în programul cultural).

Deschiderea Simpozionului a avut loc pe data de 18 mai în fastuoasa Sală de Festivități din Blocul rectoratului al Universității Tehnice a Moldovei cu intonarea imnurilor Republicii Moldova și al Simpozionului (minunata compoziție a maestrului Aurelian Silvestru intonată de minunații copii de la Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-prim”. După cuvântul de salut al rectorului, prof.univ.dr.hab. Viorel Bostan, au urmat sentimentalele cuvinte de salut ale prorectorului Universității Tehnice „Gh. Asachi” din Iași prof.dr.ing. Nicolae Seghedin (care a înmânat o plachetă de Anul Centenar Universității Tehnice a Moldovei), academicienilor Nicolae Dabija și Ion Bostan , profesorilor Vasile Puiu de la Universitatea „V. Alecsandri”, Bacău, Lorin Cantemir, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iași și Liviu Sofonea, Sibiu, ex-primarului de Cucuteni Mihai Tun (36 de ani a fost în funcție, perioadă în care a realizat multe activități legate de scoaterea din anonimat a Civilizației Cucuteni, printre care construirea unui muzeu Cucuteni în comună. Ultimul cuvânt l-a avut dna Natalia Petrea, primar al c. Costești. Menționând importanța acestui Simpozion pentru cunoașterea rădăcinilor Neamului dna Natalia Petrea a invitat toți oaspeții să participe la Festivalul portului, dansului și cântecului popular „Hora care ne unește”, care urma să aibă loc în cadrul programului cultural al Simpozionului din a treia zi – pe 20 mai la Costești.

Au continuat prezentarea unor lucrări foarte interesante legate de cultura Cucuteni, Centenarul Unirii, Istoria educației, științelor, artelor și Istoria tradițiilor culturale românești. La finele primei jumătăți a zilei a avut loc lansarea cărții „Un visător basarabean: in memoriam Valerian Dorogan” scrisă de subsemnatul, Z. Stratan, S. Zaporojan, I. Manoli și L. Popov, prieteni și colegi ai lui Valerian Dorogan de la Universitatea Tehnică a Moldovei. În loc de prefață a cărții au fost luate minunatele versuri ale lui A. Păunescu „Ne mor prietenii, ne mor,/Murim și noi în moartea lor,/Că-ntârzie îngrozitor,/Într-una, primul ajutor”, sentimentalele versuri ale prietenilor care l-au cunoscut – prof. Vasile Puiu („Toate dor…”) și prof., artist plastic, poet, Victor Cobzac („Ca un copil să plângă cerul…”. O surpriză pentru organizatori a fost lansarea cărții „Un român ce-și dorea să soarbă Prutul” scrisă de sentimentalul artist în lemn și în ale scrisului Constantin Tudose din c. Cașin, jud. Bacău. Drept moto ales de autor au fost chiar spusele lui Valerian Dorogan: „…Eu tot mă împiedic de un râu când vin la obârșie, beau din el de fiecare când îl trec, dar nu reușesc să-l sec. Ajutați-mă fraților!”.

În ziua a doua a Simpozionului a fost vizitată renumita Casă a Olarului de la Hoginești a lui Vasile Conciar. Spre sfârșitul zilei a avut loc vizita Muzeului de Istorie al Serviciului Vămii Republicii Moldova, creat de neobositul căutător Petre Costin (deținătorul a două recorduri înscrise în cartea Guinnes!), participant activ la organizarea ultimelor șase ediții ale Simpozionului. Amplasat în spațiul a două etaje ale unei clădiri din or. Ialoveni (insuficient pentru imensa comoară strânsă de maestru, aflată în depozit!) Muzeul scoate din anonimat arme vechi, drapele moldovenești vechi, icoane vechi ș.a. artefacte. Vizita a fost deosebit interesantă atât maturilor cât și copiilor, în special, celor 31 de copii din s. Cartal, raionul Reni, Ucraina. Ziua a finalizat cu o frumoasă cină festivă pe malul lacului din Complexul Turistic Costești, condus de Gheorghe Diaconu, un împătimit al valorilor naționale. Buna dispoziție a participanților a fost creată și de cunoscuta pe ambele maluri ale Prutului a formație folclorice „Haiducii” condusă de Tudor Grigoriță, un promotor intransigent al valorilor naționale.

Cireașa de pe tortă la această ediția a Simpozionului a fost, indiscutabil, Festivalul portului, dansului și cântecului popular „Hora care ne Unește”, organizat de neobosiții Natalia Petrea (primar Costești) și Tudor Grigoriță, șef secție Cultură, secția raională Ialoveni.

Deschiderea Festivalului a avut loc în prezența ministrului Educației, Culturii și Cercetării dna Monica Babuc, a președintelui raionului Ialoveni, a președintelui județului Bacău, primarilor din c. Cașin Daniel Soroiu și Bălțați (cu care Costeștii sunt înfrățiți), sosit la Festival cu un frumos ansamblu artistic de copii. O atmosferă idilică. Copii îmbrăcați în frumoase haine naționale caracteristice zonelor pe care le reprezentau, întâlnite de primarul c. Costești cu tradiționala pâine și sare. Muzică, voie bună. Pe lângă cuvintele de salut deschiderea a avut loc prin transmiterea simbolică a ștafetei Festivalului „Hora care ne Unește” de către primarul c. Colibași dl Ion Dolganiuc (localitate care a găzduit prima ediție a Festivalului în cadrul simpozionului Cucuteni 5000 REDIVIVUS, organizat de Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul în a. 2016). Cuvinte de salut emoționante au ținut primarul c. Costești, dna N. Petrea, Ministrul Educației, Culturii și Cercetării dna M. Babuc, președintele consiliului raional Ialoveni L. Carmanu. Deosebit de emoționate au fost luările de cuvânt ale academicianului Nicolae Dabija, ale primarului de Cașin D. Soroiu, ex-primarului de Cucuteni dl M. Tun s.a. Apoi au urmat evoluările celor 12 colective artistice venite din c. Cașin, jud. Bacău, România, or. Chitila, Ilfov, România, s. Cartal, Reni, Ucraina, s. Bardar, Zâmbreni, Horești, Pojoreni, Mileștii Mici, Țîpala, Ialoveni și, desigur, cunoscutele formații folclorice „Haiducii” și „Căruța”, de asemenea, a grădiniței de copii din Costești.

A fost o evoluare excelentă a frumoșilor copii îmbrăcați în haine naționale, a colectivelor artistice de vârstnici, a minunatei fanfare costeștene. A fost mult dans și cântec popular. Însă, indiscutabil, nu l-au lăsat pe nimeni indiferent cântecele interpretate de cele două copilițe gemene Elena și Teodora de doar patru ani, nepoțelele lui Constantin Tudose de la Cașin: Acasă-i România (Acasă-i România, acasă-i tricolorul / Suntem una cu țara, că noi suntem, poporul” și „Cântă cucul în Bucovina”. Fără a se încurca ca adevărate artiste au evoluat pe scena Costeștilor. A fost un moment de o înaltă încărcare spirituală. Întreaga „sală” a aplaudat în picioare evoluarea tinerelor copile. Pe bună dreptate maestrul Vasile Șoimaru, prezent la manifestare cu nelipsitul aparat de fotografiat, a menționat importanța majoră a acestor festivaluri „Hora care ne Unește” (cel de la Colibași și de la Costești) pentru promovarea valorilor culturale și naționale, a tradițiilor și datinilor românești.

Pana când mai avem astfel de copii, purtători și transmițători ai tradițiilor populare poporul român va dăinui în timp.

A fost un final pe potrivă celei de a 13^-a ediții a Simpozionului.

La revedere până la a 14^-a ediție!

——————————————-

Valeriu DULGHERU

Chişinău

22 mai, 2018

Valeriu DULGHERU: Totuși de ce nu se unesc unioniștii?

Înțeleg că a devenit banală această întrebare. Pare un lucru atât de înțeles, atât de firesc, doar împreună am putea pune buldogul kremlinez cu botul pe labe. Și totuși nu ne unim! Este împotriva elementarei logici. În special, acum când după semnarea de către cele peste 150 de autorități locale a Declarațiilor de Unire cu România, curentul unionist este în ascendență, Unirea este mult mai realistă, mai pragmatică.

Din păcate pe parcursul acestei scurte istorii de apr. 30 de ani dreapta a fost mai întotdeauna dezbinată, măcinată de ranchiună, bolnavă de blestemata rânză moldovenească. Există, de fapt, o explicație. Trebuie să înțelegem un lucru: vechea nomenclatură sovietică, serviciile secrete, nu puteau lăsa acest curent al Mișcării de Eliberare Națională la voia întâmplării. De aceea, trebuia să ne așteptăm la infiltrarea masivă a agenților kgb în rândurile ei. Așa s-a și întâmplat. Iuda Roșca, vândut pentru 30 de arginți, a bătut în această Mișcare, apărută spontan, într-un fel împotriva logicii comuniste, după o perioadă de 50 de ani de spălare a creierilor sovietică, de rusificare, deznaționalizare, mancurtizare a acestei așchii de popor român, până a distrus-o complet. Unde mai este acest altădată puternic Front Popular? La groapa de gunoi politic. Maurul și-a făcut treaba și a plecat. De fapt a sărit în „taceanka” rusească a lui Dodon.

Aceeași soartă a avut și atât de promițătorul Partid al Forțelor Democrate (PFD) – partid al intelectualilor. După doar opt ani de existență a dispărut, de asemenea, din cauza conducerii defectuoase. Electoratul este un barometru foarte sensibil, lucru neglijat deseori de liderii partidelor. Lipsit de încrederea electoratului PFD a dispărut după ratarea șansei de unificare a forțelor democrate în alegerile parlamentare din a. 2001, fapt ce a adus la guvernare pe o durată de tocmai opt ani anacronicul partid al comuniștilor al lui V. Voronin. În această perioadă formațiunile de dreapta și centru dreapta create de Mișcarea de Eliberare Națională au dispărut. Dar deoarece locul pe segmentul de dreapta – centru dreapta nu putea rămâne mult timp pustiu spre sfârșitul celui de-al doilea mandat al comuniștilor au început să renască ca pasărea Phoenix din cenușă formațiuni politice de dreapta-centru dreapta.

Unul din imboldurile importante în acest sens l-a dat crearea în a. 2006 de către maestrul Nicolae Dabija a Forului Democrat al Românilor din Moldova (FDRM). S-a întâmplat acest lucru în perioada de maximă teroare comunistă după formarea anacronicei coaliții voroșchiste (între pcrm și ppcd). Acțiunile realizate de FDRM în primul an de la fondare (organizare de manifestații, lansare declarații, lansarea campaniei de colectare a semnăturilor pentru aderarea la Uniunea Europeană și redobândirea cetățeniei române (au fost colectate peste 200000 de semnături)) au favorizat apariția formațiunilor de dreapta-centru dreapta, chiar dacă liderii acestor partide neagă acest rol. De menționat și rolul săptămânalului „Literatura și Arta” care a rămas aceeași torță aprinsă la capătul tunelului în întunecimea regimului comunist, pe care unii încearcă să-l subestimeze.

Cel mai important moment pentru segmentul de dreapta a fost apariția în prim plan a politicii basarabene a Partidului Liberal condus de Mihai Ghimpu, un vechi militant al Mișcării de Eliberare Națională. La crearea noului vechi partid au contribuit și alți militanți ai Mișcării de Eliberare Națională. Unul dintre ei a fost Anatol Șalaru, cel care în perioada dezghețului gorbaciovist a fondat la 15.01.1988 primul embrion al Mișcării de Eliberare Națională – Cenaclul „Alexe Mateevici” (mai mulți încearcă să subestimeze rolul acestui Cenaclu în crearea Mișcării de Eliberare Națională, totuși cred că cezarului trebuie să i se dea ce e a Cezarului. Păcat că împlinirea în acest an a 30 de ani de la fondarea lui a fost slab mediatizată). De menționat că A. Șalaru a fost primul președinte al Partidului Liberal actual (pe atunci Partidul Reformei,1993-1998), urmat apoi de M. Ghimpu. Un alt militant de vază a fost Ion Hadârcă, ex-vicepreședinte al primului parlament democratic). Astfel Partidul Liberal cu locomotiva Dorin Chirtoacă a câștigat în 2007 primăria Capitalei în fața comunistului Veaceslav Iordan cu o diferență de 22%, dar și peste 20% de mandate de consilieri municipali. Aceasta a fost prima breșă în betonul comunist.

Revoluția tinerilor din 7 aprilie 2009 a pus capacul sicriului regimului comunist al lui Voronin. Pe valul acestei revoluții au apărut în prim plan două noi partide de dreapta și centru dreapta: Partidul Liberal condus de M. Ghimpu și Partidul Liberal Democrat condus de V. Filat. Conducerea defectuoasă a PLDM a condus la părăsirea rând pe rând a fruntașilor Partidului (V. Nagacevschi, A.Tănase, M. Godea și ultimul Iu. Leancă). Din cauza găinăriilor politice și economice liderul PLDM se află la închisoare, iar partidul practic, odinioară cel mai puternic dintre cele democrate, practic nu mai există.

Cu părere de rău aceeași soartă are și Partidul Liberal. Părăsit rând pe rând de militanți de vază ai Partidului devine tot mai slab. Ion Hadârcă părăsește PL împreună cu un grup major de deputați în 2013 și fondează Partidul Liberal Reformator, salvatorul AIE2; Ana Guțu părăsește și ea PL (împreună cu grupul Hadârcă) și fondează în 2015 Partidul „Dreapta”. Anatol Șalaru părăsește PL în a. 2016 și formează împreună cu A. Guțu sub patronajul ex-președintelui României Partidul Unității Naționale.

Continue reading „Valeriu DULGHERU: Totuși de ce nu se unesc unioniștii?” →

Valeriu DULGHERU: Bolșevicul Dodon dorește sânge în Republica Moldova

„Cine vrea să-și spele mâinile în sângele unioniștilor?” se întreabă jurnalistul Petru Bogatu cu referire la făcătura dodonistă „Spânzurătoare pentru unioniști” apărută pagina „Unionizmul Trece. Patria Ramîne”. Indiscutabil, este kremlinezul Igor Dodon. Chiar dacă făcătura antiunionistă nu este în direct opera lui Dodon vinovatul moral rămâne Dodon.

Explic de ce! Pe parcursul a șase ani de când prin furt a pus laba pe partidul dnei Veronica Abramciuc și V. Crâlov (acest raider se află în proces de judecată!) pentru a se arăta ce mare e (în realitate este un pigmeu – slugă a stăpânului Putin), practică un limbaj tipic bolșevic (în stilul mentorilor săi): agresiv, xenofob, cu chemări la vărsări de sânge, bădărănesc, agramat. „Noi î-i vom lichida pe toți (eserii, menșevicii – n.n.) fără milă, la noapte… Ei trebuie să fie zdrobiți, fără milă, pretutindeni” scria la 1918 „marele umanist” V. Lenin. „Noi îi vom lichida pe unioniști” declara Dodon. „Trebuie să promovați o teroare necruțătoare masivă împotriva culacilor, popilor și albgardiștilor…Elementele dubioase să fie închise în lagăre de concentrare în afara orașului (iată cine este autorul lagărelor de concentrare, nu Hitler!) scria la 9 mai 1918 V. Lenin. „Iată de ce eu insist asupra interzicerii prin lege a unionismului şi pentru tragerea la răspundere a celor care organizează campanii şi acţiuni de lichidare a statului Republica Moldova (trimiterea în gulag a 55% din populație – atâți unioniști a arătat ultimul sondaj în Chișinău!) a declarat recent Dodon. „…Cei o sută de mii de susţinători (din Transnistria și Găgăuzia-n.n.) aşteaptă ordinul…”, declara câțiva ani în urmă Dodon când timp de jumătate de an a organizat „pohodul asupra Chișinăului” care pe 23 noiembrie 2013 s-a realizat într-o jalnică mărșăluială a câtorva mii de tipi aghesmuiți. „Nu vă jucaţi cu focul” a ameninţat în repetate rânduri kremlinezul. „Trebuie să condamnăm propagarea acestei molime politice (unionismul – n.n.) în Republica Moldova… Majoritatea absolută a cetăţenilor Republicii Moldova condamnă ferm acţiuni unioniste (de unde a luat această minciună! Rezultatele sondajelor arată contrariul!), distrugătoare de ţară, şi unirea niciodată nu se va produce”. „O să-i punem la punct pe toți (unioniștii!)”. „Moldova fără oligarhi (dar tocmai el, cu atâtea proprietăți, este unul din oligarhi!), Moldova fără unionişti” „Cei care luptă la Chișinău pentru Unirea cu România „sunt niște lepădături”, care trebuie pedepsite prin lege. Aceștia sunt paraziți care pledează pentru lichidarea statalității Republicii Moldova”. „Ca șef de stat, voi forma un Front Național (ca un Makaka î-l copie pe bosul său Putin!), pentru a oferi o platformă de rezistență tuturor cetățenilor Republicii Moldova care sunt împotriva unirii și care vor sa păstreze statalitatea și identitatea moldovenească”. „V-ați luat catrafusele și ași plecat peste Prut (unioniștii-n.n.)” cheamă și valetul lui Dodon Ivan Ceban, actualmente mare candidat la primăria Capitalei. Este un curs periculos, pe care-l promovează acest Pavlic Morozov pre nume Dodon. Și aceste chemări la vărsări de sânge nu puteau să nu fie auzite.

La chemarea șefului a apărut deja această „platformă de rezistență”. Drept argument este ultima făcătură dodonistă. „Iată ce vom face cu fasciştii-unioniştii după alegerile parlamentare. Însă pentru asta noi trebuie astăzi să votăm împotriva unirii. Moldova este şi va fi ţara noastră. Să spunem „Nu” unirii. Preşedintele Dodon este alături de noi”, se arată în mesajul care însoţea fotografia postată pe pagina „Unionizmul Trece. Patria Ramîne” (mi-a plăcut reacția unui internaut „Dodon și bolșevicii lui se trec, Unirea va rămâne!”), care se asociază cu președintele Dodon (dreptul de autor îi aparține, apare pe panourile postate pe toate drumurile apare autorul Dodon!). Postarea a generat peste 700 de reacții și peste 190 de distribuiri, fapt care denotă o răspândire largă a mesajelor care instigă la ură, menționează PromoLEX. Continue reading „Valeriu DULGHERU: Bolșevicul Dodon dorește sânge în Republica Moldova” →

Valeriu Dulgheru: Chișinăul e din nou în fierbințeală electorală locală?

„Ori de câte ori suntem în îndoială, trebuie să alegem calea prin care greșim mai puțin.”

(Aristotel)

Scriam seva timp în urmă că acest an este unul crucial pentru aşchia de popor român din Basarabia. În primul rând este un an Centenar care ar trebui dacă să nu realizeze Unirea măcar s-o facă mai aproape, mai realizabilă: de la Unirea declarată (frumoasă şi idealizată!) să se treacă la Unirea pragmatică, reală. De asemenea, acest an este unul electoral, în care se va alege noul parlament, de componenţa căruia va depinde cât de aproape va fi Re-unirea. Colac peste pupăză a apărut practic din senin şi problema alegerilor anticipate în Chişinău.

Această problemă a apărut aşa nitam-nisam din hatârul ştim noi cui. Faptul că căţelul Ivan Ceban al buldogului Igor Dodon a tot lătrat, începând chiar după alegerile locale din 2015, nimeni nu-i atrăgea atenţia. Pentru toată lumea însă a devenit clar că în pofida unor neajunsuri în activitatea primarului general al Capitalei D. Chirtoacă, este totuşi o făcătură concertată a tandemului Dodon – Plahotniuc. Îndată după pierderea ruşinoasă la primăria Capitalei a Z. Greceanîi, kremlinezul Dodon a declanşat un adevărat război noului vechiului primar Dorin Chirtoacă. Pentru a zădărnici la maxim activitatea primarului (ce contează problemele orăşenilor. „Enteresul şi iar enteresul” cum ar spune marele Caragiale!) Dodon l-a desantat pe valetul său Ivan Ceban din fotoliul călduţ de parlamentar în cel mai puţin călduţ de consilier municipal. „Scopul scuză mijloacele”. În loc să rezolve problemele orăşenilor acesta la mai toate şedinţele Consiliului organiza circuri şi şowuri de prost gust, bande de granguri socialişti gălăgioşi, organizaţi de el pichetau diferite construcţii (după debarcarea lui Chirtoacă acestea au contenit ca la porunca ştiucii. Problemele cu construcţiile neautorizate au dispărut complet!).

Continue reading „Valeriu Dulgheru: Chișinăul e din nou în fierbințeală electorală locală?” →

Valeriu DULGHERU: Paradigma Unionismului

„Ne separă, când ar trebui să ne unească… Ne împrăștie, când ar trebui să ne adune… Ne… Ne… Ne… Dar noi ce-am făcut pentru Unire?”

E o întrebare aparent retorică dar în adevăr una cardinală. Să ne întrebăm fiecare din noi ce am făcut pentru Unire, ce am putut face și nu am făcut. Rămân pe poziția că potențialul intelectual al Unionismului este foarte mare (comparativ cu celelalte curente ideologice!) dar nici pe departe nu este folosit la justa-i valoare. Însă intelectualul are o datorie, o mare datorie, față de bietul țăran basarabean, pe spinarea căruia a făcut carte, care-i permite să aleagă grâul de neghină (desigur, mă refer la adevărații intelectuali, nu la cei care au acumulat diplome gen Dodon sau la ce-i vânduți), să distingă semiadevărul de adevăr, să se descurce în deseori prea complicatele scheme politice. Moș Ion își face datoria: crește „pâinea cea de toate zilele” pe care o mănâncă toți în fiecare zi. O crește cum poate. Ce fac intelectualii pentru a-l ajuta pe moș Ion să se descurce în junglele politice, să discearnă adevărul din avalanșa informațională cu care este bombardat zilnic?

În acest context deunăzi ascultam confesiunile unei Maria Ivanovna la postul RTR „Toate minoritățile naționale trăiesc în Moldova de peste 200 de ani și, deci, sunt băștinași. Nici un rus, ucrainean, găgăuz, bulgar nu vrea unirea cu Rusia, iar moldovenii vor unirea cu România, vor să distrugă statul nostru” a declarat tovarășa. Ce înțelege moș Ion (care privește televiziunile rusești și ale lui Dodon) din această informați: că moldovenii sunt cei care nu doresc statalitatea Republicii Moldova. Prima reacție a lui moș Ion este că și el este moldovean dar dorește păstrarea statalității. Tehnologiile rusești de spălare a creierilor sunt deosebit de perverse. Desigur e o minciună gogonată, dar cine să-i explice lui moș Ion. Adevărul este că rușii din Transnistria, care de iure sunt din Republica Moldova (și tovarășa știe acest lucru), de câte ori au declarat Unirea cu Rusia (chiar au organizat câteva referendumuri!). Dar la mai recentul referendum din Găgăuzia din 2014 ce au dorit 98,47%? Să adere la Uniunea Vamală Rusia-Bielarusi-Kazahstan, ceea ce înseamnă de fapt la Rusia. Kazahstanul va putea oricând ieși din această uniune efemeră (ea deja face pași concreți). Bielarusi, ca și Ucraina ar putea ieși și ea. Iar noi, mici și neputincioși, odată nimeriți acolo nu vom avea nicio șansă de a ieși din acest imperiu. În a. 1991 am ieșit din imperiul sovietic (rus) grație lui Gorbaciov, altfel și astăzi probabil am fi „ales” Cercul Polar în locul oricărei alte țări europene. Iată cum se face dezinformarea maselor.

Timp de o săptămână după epocala Mare Adunare Centenară toate sursele de informație antinaționale (dodoniste, rusești) au făcut tot posibilul pentru a diminua importanța acestui epocal (pentru unionism) eveniment, dând minciuna și semiadevărul drept adevăr absolut. „Au fost puțini!” declară ca papagalii de la toate televiziunile lor (rusești și dodonești. Se vede că sunt fabricate în același laborator). Da, ar fi fost poate 150-200 de mii dacă nu ar fi fost iarna siberiană cu drumuri înfundate până aproape în ziua Adunării. Dar aproximativ o sută de mii veniți de bună voie, la îndemnul inimii, sunt puțini? Să ne amintim cum socialiștii și comuniștii au pregătit la 23.11.2013 în ajunul summitului de la Vilnius timp de o jumătate de an așa numitul „pohod na Chișinev (atac asupra Chișinăului!) care s-a fructificat cu o jalnică adunătură roșie antieuropeană de vreo 5000-7000 de inși, mulți dintre care aduși în mod special. Că „marșul Unirii s-a petrecut trist și aproape neobservat” (declară băgătorii de samă de la Komsomol’skaya Pravda v Moldove (ce caută această făcătură rusească în Moldova?)). Astfel de gogomănii pot spune doar niște nesimțiți dacă nu am ști că la mijloc este o tehnologie de subestimare a tot ce e unionist care trebuie să acționeze prin televiziunile lor asupra creierului lui moș Ion ca picătura chinezească. Într-adevăr, lumea a început să se adune de pe la orele 10.00. Tocmai această perioadă, când în piață erau puțin și abia se adunau televiziunile lui Dodon și cele rusești filmau și luau interviuri. De pe la 11.30 pe scenă s-au urcat minunații haiduci ai lui Tudor Ungureanu care până la orele 12.00 prin excepționalele cântece patriotice au menținut piața într-o stare euforică pe măsura evenimentului (nu pot înțelege această stare cozile de topor și alogenii). După orele 12.00 artiștii s-au retras și de pe scenă s-au auzit doar luări de cuvânt în special ale primarilor semnatari ai Declarațiilor de Unire. Aceasta dezminte minciuna sfruntată a lui Dodon că „În loc de „Marea Adunare” a fost organizat un banal protest minoritar, cu lăutari și discursuri ofilite”. Orice a fost în piață știe că nu a fost așa. Iar alde Toma necredinciosul ar putea viziona filmările făcute în piață, inclusiv cu dronă, care dezminte minciuna Dodonului despre un „protest minoritar”. Continue reading „Valeriu DULGHERU: Paradigma Unionismului” →

Valeriu DULGHERU: Marea Adunare Centenară a reușit! Ce mai departe?

„Cât de bine și frumos e, cât de dulce fericire,

Ca să locuiască frații în de-a pururi unire!”

(Psaltirea în versuri. Psalmul 132)

Vasile Militaru

Într-adevăr, Marea Adunare Centenară s-a încununat cu succes. A fost cea mai mare manifestare unionistă de la 1991 încoace. Și Dumnezeu a fost cu Unioniștii!!! După mai multe zile de viscole și ninsori ne-a adus o zi de primăvară cu multă căldură la direct și la figurat. Piața Marii Adunări Naționale a fost plină. Și Parcul Catedralei. Chișinăul a devenit pentru aceasta zi o Mecă a Unioniștilor de pe întreg continentul european. Peste o sută de mii de unioniști au venit din toate colturile Basarabiei, din Romania (București, Bistrița Năsăud, Timișoara, Oradea, Cluj, Brașov, Iași, Suceava, Brăila, Galați s.a.), din Diasporă (Parma, Milano, Paris s.a.). Până la începerea Adunării participanții au fost delectați cu frumoase cântece patriotice interpretate de inegalabilii haiduci de la Căpriana în frunte cu Tudor Ungureanu, aflați pe baricadele Mișcării de Eliberare Națională de peste 30 de ani.

La orele 12.00 Marea Adunare Centenară a început cu intonarea imnurilor de stat ale Republicii Moldova și României. Moderatorul Adunării a fost maestrul Sandu Grecu. Piața se transformase într-o mare de tricoloruri, pe care erau scrise denumirile celor peste 130 de comune și orașe care au semnat Declarații de Unire cu România, pancarte cu denumiri ale localităților Basarabiei și organizațiilor participante, inclusiv a Universității Tehnice a Moldovei. Steaguri cu însemnele partidelor unioniste (PUN, PL, PNL, PLR) (prezenți au fost și reprezentanți ai PAS-ului dar fără însemne). La tribună, rând pe rând, s-au urcat cei care au avut ce spune: minunații tineri care au organizat aceasta Mare Adunare Centenară; primari semnatari ai Declarațiilor de Unire ș.m.a. „Sunt mândru că ne-au urmat multe localități din nordul Republicii. Suntem mulți. Cine spun e că Nordul nu vrea Unire. Nu e adevărat. Noi dorim mâine să fim în România Mare” a declarat de la înalta tribună primarul c. Parcova, Edineț, cel care a spart gheata Declarațiilor de Unire fiind primul semnatar al Declarației. „Mă bucur că printre cele peste o sută drapele ale localităților semnatare ale Declarației de Unire se află și drapelul cu numele de Sadova care simbolizează Unirea. Mă bucur de sătenii mei care mi-au dat curaj. Au fost 100, apoi 200… astăzi sunt peste 600 care-și doresc Unirea. Cum să nu dorești Re-Unirea atunci când copiii noștri se bucură de burse în România, când grădinița de copii a fost reparată pe bani alocați de guvernul României (in total au fost reparate, renovate și construite 1159 de obiective de menire socială – n.n.). Împreună vom face Unirea. Așa să ne ajute Dumnezeu!” a declarat de la tribună primarul semnatar al s. Sadova, baștina kremlinezului Dodon. „Sunt de acolo unde l-am primit pe nepreședintele nostru Dodon. Astăzi, deși nu este război ne aflăm într-o situație dificilă. De 25 de ani căutăm tot felul de soluții la problema care nu are soluție (statalitatea RM). Singura soluție este Unirea cu România. Basarabia s-a ridicat în picioare. Satele și orașele cer Unirea. Românii basarabeni s-au trezit. Declarațiile semnate de mine și de alți primari reprezintă o nouă Mișcare de Eliberare Națională. Viitorul românilor basarabeni este fie în România, fie deloc. Mă adresez liderilor politici de la București: Basarabia vrea Unirea! Timpul vorbelor și a politicianismului a trecut. Doamne ajută și să ne trăiască România Mare!” a declarat primarul semnatar al s. Bacioi, Chișinău, care l-a înfruntat pe pseudopreședintele Dodon în timpul vizitei sale la Băcioi. „Aș vrea ca in inimile noastre s-și aibă locul căldura de astăzi. A venit timpul să ne gândim la prezent și viitor. Aș vrea să vă zic că România și Basarabia pot exista doar împreună, ca un tot întreg. Vin de pe malul Prutului de la baștina lui Petru și Ion Aldea Teodorovici. Să-i salutăm că ei din ceruri ne văd și se bucură pentru noi. Am crescut pe malul Prutului și să știți că dacă Prutul ar putea vorbi ne-ar spune că nu dorește să fie hotar între frați. Pentru viitorul nostru al copiilor noștri, Unire frați români!” a declarat primarul s. Sârma, Leova, Silvia Căpățână. „Profundă recunoștință acestor tineri care au știut să ne unească. Care au trecut peste mofturile liderilor noștri politici. Care știu să spună că Basarabia vrea să se unească cu Țara Mamă. Este o rușine că în parlamentul de la Chișinău nu s-a putut organiza o Adunare solemnă dedicată Centenarului. Indiferent dacă doresc parlamentele de la Chișinău și București vrerea poporului român se va întâmpla. Noi ne dorim Re-Unirea. Să trecem peste lucrurile care ne despart, să atingem acest frumos ideal!” a declarat dna Maria Ciobanu, deputat PLDM, înflăcărată patrioată a Neamului. „Salut Națiune!!! Dumnezeu a dat oamenilor capacitatea de a distinge binele de rău. Binele pentru Republica Moldova este Unirea cu România!” a mărturisit dna Galina Ceban, primar al s. Chircăiești, Căușeni, o mare româncă. Deosebit de emoționat a fost mesajul rusului de etnie Victor Grebenșcicov expus parțial în limba rusă și adresat, în special, alogenilor. Șirul frumoaselor discursuri ținute de frumoșii cuvântători invitați la tribuna ar putea continua, mă opresc însă aici. Li s-a acordat cuvânt și unor lideri politici. Deosebit de emoționant, dar și pragmatic a fost discursul ex-președintelui României dl Traian Băsescu. „Pledăm pentru revenirea definitivă a populaţiei dintre Prut şi Nistru la trupul Țării Mamă România… Solicităm la şedinţa solemnă din 27 martie 2018 ca Parlamentul de la Bucureşti să adopte o decizie prin care să se implice pentru reîntregirea naţională prin mijloace paşnice şi în limitele Constituţiei României… Unii spun: e greu! Nu le e ruşine? Dar acum 100 de ani românilor le-a fost mai uşor să facă Unirea? Nu, le-a fost mai greu şi au făcut-o. Avem obligaţia ca astăzi s-o facem şi noi, şi vă spun pentru ce: în primul rând, suntem singura ţară care mai acceptă să trăiască după voinţa lui Stalin şi Hitler. Balticii au fost băgaţi prin pactul ticălos, Ribbentrop-Molotov, în Uniunea Sovietică. Astăzi, sunt în NATO şi în Uniunea Europeană”. „Este o chestiune de demnitate națională reîntregirea ţării. Moldova este parte a României. Așa cum locuitorii din Berlin au dat jos Zidul de la Berlin, așa și noi trebuie să dăm jos zidul de la Prut. A venit timpul să trecem Prutul liber, fără vamă şi fără grăniceri… Cerem unirea nu pentru salarii, pensii şi instituţii… Unirea este idealul nostru, este icoana neamului românesc”, a declarat vice-președintele PL Dorin Chirtoacă. Ieșirea lui D. Chirtoacă la tribună ca reprezentant al PL este poate un semn că în sfârșit președintele PL M. Ghimpu î-i permite să reprezinte Partidul. Târziu, mult prea târziu, dar totuși…

În final participanţii la Marea Adunare Centenară miting au adoptat în unanimitate o rezoluţie dată citirii de unul dintre organizatori, Vlad Bileţchi: „Cerem celor două parlamente să primească delegaţii ale Marii Adunări Centenare, iar la şedinţa solemnă din 27 martie 2018, Parlamentul de la Bucureşti să adopte o decizie prin care să se implice reîntregirea naţională prin mijloace paşnice ale democraţiei parlamentare şi în limitele Constituţiei României, în conformitate cu normele dreptului internaţional şi ale Actului Final de la Helsinki’, se arată textul proclamaţiei”. Continue reading „Valeriu DULGHERU: Marea Adunare Centenară a reușit! Ce mai departe?” →

Valeriu DULGHERU: Trei evenimente majore ale săptămânii!

Să le luăm pe rând. Primul a fost sărbătorirea Zilei Internaționale a Femeii. Guvernarea le-a creat și o minivacanță de 4 zile. În general serbarea unei zile dedicate femeii este o recunoaștere a rolului femeii pentru societate. Fecioara Maria este simbolul Femeii dătătoare de viață. Fecioara Maria e hărăzită să odrăslească frumosul şi dragostea în Creaţia Fiului ei. Eterna iubire este Femeia care te-nalţă cu sufletul pur spre cer, spre universul necuprins al constelaţiilor. Esenţa Mamei e din rădăcina divină ce strânge la sân frumuseţi, adevăr şi lumină. Ziua mamei se sărbătorea încă de pe vremea zeilor din Olimp, în cadrul festival dedicate zeităţilor pe nume Rhea în Grecia Antică. Diferite neamuri și-au creat sărbătorile lor dedicate Femeii, Mamei.

În anul 1977, Adunarea Generală a ONU a proclamat printr-o rezoluție Ziua Națiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor și Pace Internațională. Ziua femeii a fost recunoscută ca sărbătoare internațională în 1977, devenind o tradiție în majoritatea țărilor din Europa și în SUA, fiecare sărbătorind-o așa cum o simte. În Anglia, unde pe 8 Martie au loc marșuri și întruniri în memoria acestor Femei. În Italia, de 8 martie sunt organizate reuniuni despre afirmarea drepturilor femeilor, a siguranței acestora la locul de muncă, a sănătății. În România şi Bulgaria, se păstrează obiceiurile de dinainte de căderea comunismului, când de 8 martie, de Ziua Mamei, copiii făceau cadouri mamelor, bunicilor, învăţătoarelor şi profesoarelor. Până în decembrie 1989 se vorbea de ziua mamei, prilej cu care se organizau spectacole dedicate mamelor. În țările baltice, de 8 martie se pune mai mult accent pe Ziua mamei, sărbătoare marcată prin oferirea de daruri și flori acestora. Orice femeie așteaptă cu nerăbdare ziua femeii, zi în care își dorește să fie răsfățată atât de iubit, soț, cât și de copii, rude și chiar colegi. Este ziua în care femeia este sau ar trebui să fie ridicată pe piedestalul unei regine, să primească flori în semn de respect și mulțumire.

O sărbătoare a femeilor, recunoscută internațional, dar fără a se preciza o zi anume, a fost hotărâtă încă din 1910, de Internaționala Socialistă reunită la Copenhaga ( de fapt propusă de socialistele Clara Zetkin și Roza Luksemburg încă în 1908). Ziua de 8 martie a fost stabilită în 1913. Din acelaşi an, în Rusia, Ziua Femeii era sărbătorită în ultima duminică din februarie conform calendarului pe stil vechi, iar din 1917 această zi a coincis cu 8 martie raportat la calendarul pe stil nou. Tot în 1917, în a opta zi a lunii martie are loc greva femeilor de la Uzina Putilov din Petrograd care cereau încheierea războiului şi înlăturarea Ţarului, marcând practic începuturile Revoluţiei Bolşevice. Din 1921, 8 martie devine sărbătoare oficială în Uniunea Sovietică, în memoria evenimentelor care au precedat Marea Revoluţie din Octombrie, deci este o creaţie a Uniunii Sovietice. În acest an Dodon a făcut din această frumoasă sărbătoare a Femeii o făcătură socialist-comunistă de tipul celor din perioada sovietică. În general, mai de ce se apucă Dodon (fie Ziua Independenței, fie omagierea marelui Ștefan cel Mare ș.a.) se întâmplă tocmai ca în bancul ce urmează. Se știe că în perioada sovietică, în special, brejnevistă se fura. Fiecare se hrănea de la locul de lucru. Muncitorii furau piese de la uzinele la care lucrau. Se vorbește că un muncitor care lucra la o uzina de produse de consum popular fura câte o piesă în fiecare zi pentru a asambla acasă să admitem un tocător de carne, dar în final oricum se primea un automat (aluzia este că majoritatea uzinelor camuflate cu producerea produselor de consum popular erau militare).

Continue reading „Valeriu DULGHERU: Trei evenimente majore ale săptămânii!” →

Valeriu DULGHERU: Unionismul devine mai pragmatic

„O singură carte nu este în stare să pună capăt unei idei preconcepute, dar poate crea o opinie publică, iar aceasta, la rândul ei, poate să ducă la o schimbare a lucrurilor” (Haim Cohn, „Arestarea, procesul şi moartea lui Iisus”)

Unionismul a fost întotdeauna în sângele românilor, in special, al celor basarabeni. După 1812 acesta a devenit mai puternic, chiar dacă o perioadă lungă s-a aflat în stare de hibernare sub cruntele regimuri ruse țarist și sovietic. După ce perestroica gorbaciovistă a slăbit puțin chingile unionismul a ieșit din acea lungă stare de hibernare. Însă această istorie de 30 de ani a unionismului modern în Basarabia a fost puternic dominată de componenta idealistă, alimentată, în special, de cozile de topor infiltrate în Mișcarea de Eliberare Națională. Nimeni nu neagă necesitatea idealismului în unionism dar el trebuia neapărat să fie completat cu unionismul pragmatic. Drept o formă pragmatică a unionismului pot fi privite și Declarațiile de Unire cu România ale autorităților locale.

Avalanșa semnării Declarațiilor de Unire cu România ia amploare. Deja sunt în jurul la o sută de autorități locale semnatare. Dușmanii Reunirii prezintă acest proces drept unul fără consecințe juridice, un capriciu al unor „elemente unioniste antistataliste”. Atunci de ce îi deranjează atât de mult? De ce kremlinezul Dodon prin diferite metode (trimitere de emisari pentru a-i intimida pe primarii semnatari, organizarea maimuțărelii de votare a declarațiilor anti-unire, instigarea la război a alogenilor (a se vedea Găgăuzia), convocarea consiliului de securitate cu „problema unirii” la ordinea de zi (a terminat kremlinezul lupta cu corupția, a găsit miliardul furat și hoții, și nu mai are nimic de făcut!)) încearcă să frâneze acest proces natural. Kremlinezul nu știe că unele procese naturale practic nu pot fi oprite și e mai bine să nu te pui în calea lor. La fiecare declarație năucită a kremlinezului Dodon Talpa Țării răspunde cu zeci de noi Declarații de Unire semnate. De ce nu ia măsuri cu cei care, într-adevăr, se pregătesc de război (a se vedea cazul depozitului de arme găsit în pădurea din sectorul Râșcani!, declarația războinică a democratului găgăuz Dudnic făcută la Comrat ș.a.).

Din păcate sunt păreologi și printre cei cu opțiuni unioniste. Unii spun că „acele semnături sunt formale” și nu au niciun efect juridic. Alții – că „sunt fără sens, mai bine s-ar realiza mai multe proiecte economice (de ex. interconectarea rețelelor electrice din Basarabia cu cea europeană din România, finalizarea gazoductului Iași-Chișinău ș.a.)”. Într-adevăr, aceste semnături nu au putere juridică (de altfel, și cele din județele Bălți, Soroca, Orhei de la 1918 n-aveau putere juridică!). Dar parafrazându-l pe H. Cohn putem afirma cu certitudine că: „Doar semnăturile Declarațiilor pentru Unire nu fac Unirea, dar pot crea (sau fortifica!) opinia unionistă care va realiza Unirea”. Este un moment deosebit de important în acest an electoral atât la nivel republican (alegerile parlamentare) cât și local (alegerile din municipiile Chișinău și Bălți). Continue reading „Valeriu DULGHERU: Unionismul devine mai pragmatic” →