Nu-s infinit
Scrutez nostalgia încrustată în visuri
Înalt sufletul către zenit
Stau și gândesc. Nu-s infinit.
Disec cotloane de inimi
Și gustul amarei deziluzii mă inundă.
Dau cu banul. Dar cântul mă-nfruntă.
Iarăși destinul are-n mânecă Asul.
Tip din rărunchi către stele,
Cerându-mi iubirea.
Tăcerea, sugrumată-n dorință
…doar tace…
————————-
Sorina IVAN
9 octombrie, 2018
Ultimul ceas
Caut, în fiecare din noi,
Zâmbet sfințit
Cu duhul adevărului,
Și simt satana
Că râde sinistru
De fala ce ne-ntină
Cu nimb de farisei,
Aruncându-ne sumbru
În eternul hău.
Și, totuși, secundele
Numărate invers
Mai dau o șansă.
Ultima,
Cel de-al doișpelea ceas
Bătându-și gongul,
Și odată cu el Raiul.
Sau iadul.
————————-
Sorina IVAN
17 septembrie, 2018
Iluzii
Petale de rose
visam să-mi presari
în drumul către inima ta.
Miilor de stele,
născute-n clipe de vis,
le-aș fi furat strălucirea
doar ca să-ți lumineze
calea către inima mea.
Aș fi zidit în neant
trecutele clipe amare,
dând frâu liber
speranțelor,
ce-ar fi alergat precum
niște hurii nărăvașe,
însetate de iubire.
Dar adevărul,
cules dintre vorbe,
a dat buzna încălțat
în inima mea,
strivind crud sub tălpi,
în colbul iluziilor,
trăiri ce n-au apucat
nicicând să se nască.
Zbor lin gând neîmplinit,
cu aripi frânte de soartă.
Zbor lin vis zădărnicit,
ce încă doar îmi dai roata,
lăsându-mă iarăși..
tristă și însingurată.
————————-
Sorina IVAN
21 august, 2018
Speranța neînvinsă
păianjenii tristeții
își țes pânza
prinzând în ea fericirea.
lacrimi, perle îndoliate
din abisuri de suflet,
șerpuiesc aritmic
printre ale inimii doruri.
răsăritul își întârzie lumina,
neîntinzându-și încă strălucirea
peste amarul din mine.
e doar noapte în suflet,
însă speranța nu și-a depus armele
învinsă.
într-o clipă ce nu s-a născut încă
își va savura victorioasa
bucuria unor gânduri
ce-și vor găsi în sfârșit limanul,
ancorate la poarta împlinirii.
————————-
Sorina IVAN
14 iulie, 2018
Redusă la tăcere
M-ai redus la tăcere
Fără drept de apel,
Ca pe-un ocnaș ce te-a furat.
Îmi recunosc vina.
Ți-am furat inima,
Dar ți-am dat la schimb sufletul.
Mi-ai pus bir pe secunde,
Siluindu-le liniștea.
Sunt precum Hamlet
Ce ține în mână
Relicva unui vis.
Nici măcar el
N-a trăit atât zbucium
Într-o întrebare.
Exista, sau nu, iubirea ta ?
————————-
Sorina IVAN
13 iulie, 2018
Iubire mincinoasă
Ai fost mereu pe-un piedestal
Tu, sentiment numit iubire,
Însă-al trăirilor banal
Ți-au tot furat din strălucire.
Ai fost miraj, ai fost visare,
Gânduri născute-n zori de zi,
Un prinț ce-l așteptam călare
Dar ce prințesă o greși.
Of, tu iubire mincinoasă,
Ce te tot cântă bieți poeți,
Ești doar de inimi furăcioasă
Și cu iluzii ne îmbeți.
Te-aș adula, din nou, iubire
Dar azi în tine n-am crezare,
Căci tot visând la fericire
Mereu ai gust de-nsingurare !
————————-
Sorina IVAN
29 iulie, 2018
Doar o vorbă
O vorbă ades de-ai spune-n fugă
Să simt doar că îți pasă,
Un zâmbet, fie și într-o dungă,
M-ar lumina ca rază.
Privesc ușor către niciunde
Cu gândul întristat,
Doar neputința mai cuprinde
Un suflet măcinat,
De doruri ne-mplinite încă
De-a sorții bariera,
Ce mă-mpietrește ca o stancă,
Lăsându-mă stingheră.
Azi mi-aș croi poate alt drum
De mi-ai zâmbi o dat’,
O altă viață-ar fi de-acum
Raiul mi-ar fi redat.
————————-
Sorina IVAN
27 iulie, 2018
O lacrimă…
(Poem dedicat copiilor prinși în războaiele lumii)
O lacrimă alunecă,
Întunecând universul.
E doar un copil.
Și-au fost
Un zâmbet,
Acum, doar teamă,
O lumină,
Acum, întuneric,
O speranță,
Acum, vis ucis,
O pace,
Acum, apocalipsa
Unui crud război.
Mâine, poate,
Un alt răsărit !
————————-
Sorina IVAN
23 iulie, 2018
Ești dincolo de vis
Ești mai rău decât
Un uragan
Ce-mi fura sentimentele.
Esti mai rău decât
O ploaie de vară
Ce revarsă stropi de bucurie
În suflet.
Ești mai rău decât
Briza mării
Ce m-alintă-n adierea
Cuvintelor de iubire.
Ești Apus și Răsărit.
Ești Alfa și Omega
Inimii mele,
Dincolo de orice vis.
––––––––-
Sorina IVAN
16 iulie, 2017
Aștept
urăsc clipa străpunsă de abisul dintre noi.
cutreier gândurile cu neputința tăcerii.
cuvinte îmi inundă potcoavele de noroc chior
văduvit de tine.
iubesc iubirea ce-aș iubi
dar mă-nchid în cochilia
poeziilor
așteptând ca o perlă
să mă descoperi în cale-ți
dintre zecile de pietre
ce te-au furat cu strălucirea.
––––––––––
Sorina IVAN
12 iulie, 2018