Fulg

 

melancolia albului
mă mai încearcă uneori
atunci ning
scuturându-mi copacii de păsări
mă caut printre fulgi
în mine însămi e iarnă
visul meu
îşi îngheaţă propria-i creangă
umbre bizare
viscolesc fără grabă
mă ning pe mâini
mă ning pe gene
Continue reading „Adriana POPA: Fulg / Snowflake -Traducere, Mădălina Maria Dăncuş” →