Ceasornicarul timpului
Astăzi, marţi, de dimineaţă, pe strada mea,
la o tarabă a apărut un personaj fără vârstă.
Purta o pancartă – Reparăm, pentru o zi, timpul ceasurilor,
drept plată, ultimele nouă secunde! –
( pe masă diverse obiecte împrăştiate
străluceau în raza oglinzii )
Grăbiţi oamenii trec mai departe, doar unii
schiţează un mic zâmbet: Hm, ciudat reparator, insolit afiş!
În drum spre şcoală, un copil se opri. Se uită, întrebă curios,
întinzând ceasul primit cadou, cu o zi înainte:
– Pentru o zi, ce timp îmi puteţi repara?
– Depinde ce vrei! Un timp prăfuit, un timp îngheţat,
un timp diferit, un timp atârnat înainte, un timp înapoi,
un timp paralel, o buclă de timp,
jumătăţi sau sferturi de timp, fantome de timp măcinat?
– Un timp în avans cu zece ani!
şi, astfel, prin timp, o zi, dispăruse…
Cu părul în vânt, o tânără suplă a trecut înainte.
Citind, se întoarse: De ce nu?!
– Aş vrea să primesc un timp diferit!
întinde ceasul-brăţară şi-n alt timp intră…
A trecut şi-un bătrân, ce greu îşi târşi anii mulţi,
privind aşeză pe tarabă vechiul ceas
şi-n jumătăţi de timp, pentru o zi, el fugi…
Întâmplarea făcu, ca pe lângă pancarta postată,
să treacă şi-un om singur,
cu privirea rătăcită. Vag, gândul îi încolţi:
– Un timp, un timp paralel să primesc!
Ceasornicaru-i zâmbi, tăcut îi luă ceasul
şi, astfel,
între tristeţe şi soare,
prin ritmuri mareice, omul trecuse…
…. spre seară îşi strânse afişul, taraba cu piesele timpului,
ştia sigur, a doua zi, de la fiecare,
în dar va primi nouă preţioase secunde,
cadrane de vise, imagini, cu migală fixate prin timp…
Time clockmaker
Today, Tuesday, in the morning, on my street,
an without age character appeared on a stall.
Wear a pancart – We repair, for one day, the time of the clocks,
as payment, the last nine seconds! –
(on the table various scattered objects
shone in the mirror’s beam)
Hurried people pass on, just some
sketches a small smile: Hm, strange repairer, unusual poster!
On the way to school, a child stopped. He looked, ask curiously,
stretching the watch received as a gift the day before:
– For a day, what time can you fix me?
– Depends on what you want! A dusty time, a frozen time,
a different time, a time hung forward, a time back,
a parallel time, a loop of time,
halves or quarters of time, time ghosts milled?
– Ten years in advance!
and thus, through time, one day, he disappeared…
With her hair in the wind, a tiny young woman went ahead.
Reading, he turned: Why not?!
– I’d like to receive a different time!
stretch the bracelet watch and at other times come in…
An old man passed by, too hard for his many years,
he stared putting down the old watch on the stall,
and in halves of time, for one day he ran…
It happened that, like the posted placard,
to pass a man alone,
with the stray gaze. Vaguely, the thought springs to him:
– A time, a parallel time to receive!
The clock maker smiled, silently taking his watch
and so,
between sadness and sun,
through tidal rhythms, man had passed…
… in the evening he gathered his poster, the stall of the pieces of time,
he knew for sure, the next day, from each,
as gift will receive nine precious seconds,
dreams quadrants, pictures, carefulness painted through time …
————————————
Irina Lucia MIHALCA
București
28 mai 2019