Schimb de generații…

 

”Copil fiind, păduri cuteieram”
Ne-o spune Eminescu ca poveste.
Dar nu am vrut sau poate nu știam
C-aceste vorbe ne rămân … ca zestre.

Cu timpul noi uităm să-i proslăvim
Pe un Brâncuș, un Labiș, Păunescu.
(și la manele noi nu ne ”zgârcim”)
Uitat-am în noroi pe Minulescu.

”Ciocoii vechi și noi acum răsună”
De Filimon nu vrem nicicum să știm.
Noi lui Arghezi nu-i cântăm în strună
Nici de Coșbuc nu vrem să auzim.

Tot în țărână zace Porumbescu
Balada lui se-aude tot mai rar.
Am nostalgie după un Enescu
Și un Stănescu ! … (vă pare bizar ?!).

”Frumoși nebuni ai marilor orașe”
Ne spune din mormânt bătrânul Neagu.
Dară idei ce nu sunt cercetașe
Vă umple de ”noroc” ! …(mai mare dragu).

Pe Topârceanu cu-ale lui balade
(ne ”chinuim” din greu să le-nvățăm).
(din ele n-om culege astăzi roade)
Manele vrem mereu să ascultăm.

Nu mai există case de cultură
(căci le-ați vândut demult pe câțiva lei).
(de-aceea astăzi tineri ne înjură)
Că ne luăm de ei ca de mișei.

Există cluburi noi ! … (nu-s discoteci !)
(unde copii micuți se tot droghează).
Îi vezi pe drum ! … (din nepăsare treci)
Și-n șoaptă te întrebi de protestează.

Halal cultură ! … (bună e maneaua)
(la naiba cu actorii cei stilați !).
Tu stai pe gânduri și-ți întrebi ”licheaua”
”Cum e să fie de-ar avea și frați ?!”.

Se-ntoarce Sadoveanu în mormânt
De inepții ! … (și-acelea-s copiate !).
(dar cu tâmpenii ce îs scrise clar !)
Nu veți intra nicicând la facultate.

Vă lăudați cu haine și mașini
(nu știți că totul are azi un preț).
(priviți biblioteca ca străini)
Iar profii îi momiți cu vechiul șperț.

De-aceea nu vă intră-n cap nimic
Iar totul e-o magie ! … (ca de zână).
(din toate voi să știți câte un pic)
Să depășiți o genereție bătrână !

—————————————

Florin-Cezar CĂLIN

8 mai 2019

 

Mâna destinului nostru…

 

– Noi ne știm după cuvinte, ne alegem din priviri!,
… ne creăm adolescența … improbabilei iubiri.
care strigă-n ochii tăi, visele noastre pe nume,
… în timp ce mâna-ți adună … interesele comune.

 

 

Iubirea ta la răsărit m-așteaptă !…

Am încercat să-mi pun ordine-n gânduri,
– Iar viața să-mi așez pe nou făgaș !
Să-nvăț să te iubesc și … printre rânduri,
– Sau să o ”scot” pe-aceasta în oraș !

Clepsidra de rezervă a timpului…

 

Mi se spovedește timpul, în clepsidra-i de rezervă,

… cu o mare disperare … și cu foarte multă vervă.

că sub pleoapele prea grele, mai visează întâmplări,

… dospind agonia-n vise … și-n curând în sărutări.

Spânzură geana durerii somnul frumuseții tale,

… căci de astăzi mi se pare … ţi-a cedat clipe de jale!.

am greșit când nemurirea te-a ales numai pe tine,

să faci față conștiinței … și s-o scoți dintre ruine.

 

… delirările-i se pare că dau numai amânări,

sau iubiri abandonate … rătăcite-n resemnări.

… sunt bolnav de multă vreme fără ca să am habar,

”- Că-n intimitatea sorții … dragostea-și face altar!”.

 

N-am crezut că ochii tăi … chiar scot radical din vise,

(că sunt vinovați de doruri și de gesturi interzise).

… chiar de au greșit răsunsuri … la vădite remușcări,

tot au înțeles că soarta … suferă modificări.

… ai ucis realități, idealuri sau chiar crez,

(pariind mâna dreptății pe … un gest de amorez).

… în genunche stau acuma, întristat și îmi jelesc,

o posibilă iubire … de care mă-ndrăgostesc.

 

– Pentru un nebun ca mine timpul tău are valoare!,

(îmi trezește insomnia … chiar din somnolenta-i stare).

neuitând că fericirea … poate fi și foarte tristă!,

… un regret ce n-a uitat că în lume ea există.

Drept pedeapsă fac mătănii și-mpart vise la săraci,

(sub pretextul că iubirii tu oricând poți să-i fii vraci).

… sau că poți (în disperare) … și cu foarte multă vervă,

să le spovedești chiar timpul, în clepsidra de rezervă.

 

—————————————

Florin-Cezar CĂLIN

3 mai 2019

                          P.S. Volum în curs de aparitie la editura Contraste Culturale- Giurgiu

 

Umbra bătrânului copac…

 

Motto :

„Mâine voi fi ceea ce am ales astăzi să fiu.” – James Joyce

 

„- Mâine eu voi fi acela … ce-am ales astăzi să fiu!”,

(oaza unor amintiri … primitive-ntr-un târziu).

… nemuriri ce-și uită moftul și mă fac mereu să tac,

ajungând (încet dar sigur) umbră de bătrân copac.

 

De când ai închis tăcerea în lumina zării noastre,

nemurirea parcă n-are … orizonturile-albastre.

tălmăcind pentr-o secundă … taina ta de dumnezeie,

… ascunsă într-un sicriu sau icoana-ți de femeie!”.

 

… mi-ai furat intimitatea … de mai bine de un veac,

e momentul (pentru alții) să nu le mai fiu pe plac.

să fiu umbra strearpă-a vremii sau miracolele vieții,

… lancea mării și-a iubirii … ori extensiile ceții.

 

– Văduvit de întristare, Domnu-și scoate arme noi!,

… păzind Iadul în santină … declarându-i chiar război.

(că ți-a incitat destinul … și l-a pus ca să se joace),

… chiar în cripta funerară, unde moartea-i mai vorace.

 

Zări și puncte cardinale tinerețea ta imploră,

(asta zilnic, permanent și cumva … oră de oră!).

ignorând flămânde vise dau intenții panicate,

că zăpada ta stelară … într-o clipă îți va arde.

 

”- Ce sentință va avea … pruncul încă în placentă!”,

… decât o însingurare … și aceea ca amendă.

împlinirea lui, se pare, că depinde doar de glorii,

puse-n haina nemuririi pentru vise meritorii.

 

M-ai rugat ca să nu-ți uit doruri puse în perfuzii,

… veșniciei să nu-i fac … regretabile transfuzii.

chiar dacă în nemurire, moftul mă face să tac,

… tot ajung până la urmă … umbră de bătrân copac.

—————————————

Florin-Cezar CĂLIN

2 mai 2019

 

Nu sunteți voi de vină că iubiți…

 

Eu sunt bogat că pot s-aud, să văd,

Lupta pentru existenţă…

 

Eu nu credeam că moartea mă va doare,

Ignoranța șoaptelor noastre…

 

”- Nu-mi zidi din nopți imperii, fiindcă seamăn-a morminte!”,

… nici nu-mi spune vorbe goale … folosite în cuvinte.

lasă-mă să cred în tine, în speranțe … sau nevoi,

… împărțindu-ți disperarea, din privire, între noi.

 

Lasă-mă să îți sfârșesc (cu un gând) pagina vieții,

… știind că tu mâine, iar, vei fi roua dimineții.

sau chiar sufletul din mine … (un văzduh în devenire),

cerul meu de dor albastru, rampa înspre fericire.

 

Ochii tăi parcă mă dor de când lacrimi de lumină,

visele-mi aleargă-n șoaptă … (fiindcă nu cunosc hodină).

… nici trufia nu-mi dă pace … dar vom fi cei ce zidesc,

morții noastre anotimpul și un Rai dumnezeiesc.

 

”- Prăbușirea nu-i un vreun vânt sau însemn că e frutună”,

… ci e tihna alergării … după clipa cea nebună.

… altceva mă îngrozește în privirea ta de piatră:

”- Că iubirea noastră pură nu prea-ți este devotată!”.

 

”- Vezi văzduhul de speranțe ce ne-a fost atribuit?”,

… e o ”piatră de-ncercare” … ca o lamă de cuțit.

așa că … nu-ți face griji că iubirea te-ar trăda,

fiindcă-n conștiința firii … ești demult iubita mea.

 

Suntem semn de-mpăcăciune într-o lume neloială,

… însă nu avem ”fierturi” să tratăm această boală.

vom agonisi speranțe, certitudini, chiar dorințe,

… pentru ziua când iubirii îi vom semăna … semințe.

Am intrat desculți în viață, consecvenți însă-n iubire,

(că nici moartea nu ne-ntreabă de-avem loc în nemurire).

… botezându-ne pe-aceasta chiar cu numele … Speranță,

vom ucide nepăsarea și a dânsei … ignoranță.

—————————————

Florin-Cezar CĂLIN

9 aprilie 2019

 

Ploaia sentimentelor noastre…

 

Îți iubesc stropii de ploaie dar și ploaia ta desculță,

(să o simt cum se prelinge, peste trupul meu fierbinte).

… să mă amețesc cu dânsa în avântul de șiroaie,

lacrimile-mi să nu afle … nesecretul din cuvinte.

Ridic fața înspre cer … și mă rog eu ploii tale,

… să îmi spele sufletul, obosit de-a ta iubire,

să mă-nvețe (dacă poate) din tertipurile sale,

și cum inima să spere … tot râvnind la fericire.

 

”- Tu dă-i voie inimii să-și revadă amintire!”,

(fiindcă-ți va preface viața în cascadă de simțire).

… picurii ce se preling din vestita ta privire,

mie-mi pare că sunt lacrimi care-aduc doar fericire.

 

Eu iubesc la nebunie, să alerg desculț prin ploaie,

… să îi simt cum răcorește porii sufletului meu.

apoi să pornesc în tine, dragostei mele … puhoaie,

… care nu pot fi oprite nici de bunul Dumnezeu.

 

Ochii tăi evită cerul chiar în noaptea nunții noastre,

… dar și norii care-ar vrea … să ne plouă cu dorințe.

… în infinitatea zării … mărilor tale albastre,

văd că rătăcesc corăbii. pline ochi, cu suferințe.

– Mi-este sufletul o oază, apă limpede-n deșert!,

(printre dunele de sete … căutând iubirea-n viață).

… se hrănește cu speranța, dar și cu al tău secret,

care tinde să-ți inunde … liniștea de dimineață.

 

Stau și simt cum se prelinge, peste trupul meu fierbinte,

(ploaia ta, care îmi umblă descălțată chiar și-n vise).

… îți iubesc stropii de ploaie … netăcerea din cuvinte,

căci mă ameșesc cu dânșii, în avântul de șiroaie.

—————————————

Florin-Cezar CĂLIN

8 aprilie 2019

 

Năzuințele zilelor noastre…

 

Mi-este dor de vara noastră și de primul tău sărut,

… de momentele în care … Dumnezeu ne-a cunoscut.

(chiar zâmbești din depărtări), ce mi-au fost mult timp străine,

să-mi fii focul mântuirii … care-a tot mocnit în mine.

 

Țipă pescărușii, valul … care te-a cuprins încet,

… iar acum văd cum se sparge chiar în ochiul tău inert.

țărmul celălalt de vise, unde cred că locuiești,

… pare începutul vieții … peste care tu domnești.

 

S-a-ntâmplat în zi de vară să pătrunzi în mintea mea,

… pentru o secundă, două și mi-ai furat inima.

… întărind iubirea noastră cu hulpavul tău sărut,

care pentru multă vreme … a avut un alt statut.

”- Cred c-ai obosit apusul înserării pe retină!,

… fiindcă cerul meu de vise pare o … hemoglobină.

inundându-mi orizontul cu a sa culoare vie,

împărțită uneori … în bucăți de fantezie.

Vrei să te oprești din grabă, să privești adânc în ei,

(doar așa vei căpăta … elixirul dragostei!).

… un sărut demult uitat, pe buze, ce-au stat la soare,

ce-au albit de-a ta dorință … exilată în uitare.

 

Știu că îi auzi chemarea … în fiorii tăi de vară,

… compromiși de multă vreme, însă pentru prima oară.

… îi suporți din timpuri nude și sărace în dorințe,

pentru ați hrăni acum … numeroase năzuințe.

 

—————————————

Florin-Cezar CĂLIN

7 aprilie 2019