Florin-Cezar CĂLIN: Parfum de femeie în fumul de țigară…

Parfum de femeie în fumul de țigară…

 

Am vrut să mă sinucid … să mă-mpart cu restul lumii,

… dar m-ai dat, cu împrumut, (pentr-o zi) la toți ”nebunii”.

și muribund, în felul meu, ți-am împărtășit păcate!,

până moartea (ce soprană!) m-a ”lucrat” fin … pe la spate.

 

În morminte, pe la tâmple, m-a ”iubit” … cam până ieri,

(răstignindu-mă vremelnic între sute de plăceri!…).

arătându-mi cum mai moare … uneori și … nemurirea,

rămânând să divorțeze (de parfumul tău), iubirea.

”- Te-am iubit femeie nudă, eu și toți ”nebunii” mei!”,

… ce te-au adorat o vreme … până au ”ieșit scântei”.

când tu mi-ai vândut chiar rana, făcută de lacrimi scurse,

… pe obrazul sideral … căci iubirea sa … murise.

 

N-am scăpat (nicicum) de ”palma” ce mi-a dat-o Dumnezeu,

(mi-era bine lângă tine chiar de nu era … mereu!).

acum ”zac” în conștiința muzelor ce văd că-s moarte,

împărțind trufia lumii (zilnic), dar fără … dreptate.

 

Eu îndur chiar de milenii, dragostea … întradevăr!,

… soarele cum naște ziua … pregătindu-se de-amor.

dar tu ai făcut în mine, răni … pe care le-ai vândut,

sau mai grav, le-ai dat pe gratis (nu știi cui) … cu împrumut

 

Simt parfumu-ți de femeie (oare pentru-a câta oară!),

… în secundele divine … chiar și-n fumul de țigară.

Nu mai știu ce este viața fără toți ”nebunii” mei…

… ce-au scăpat lumea, din palmă, înjurând de dumnezei.

 

Am vrut să mă sinucid … să mă-mpart cu restul lumii,

… dar m-ai dat, cu împrumut, ( pentr-o zi) la toți ”nebunii”.

și muribund, în felul meu, ți-am împărtășit păcate!,

până moartea (ce soprană!) m-a ”lucrat” fin … pe la spate.

—————————————

Florin-Cezar CĂLIN

10 iunie 2019

 

Florin-Cezar CĂLIN: Răsuflarea viselor ce n-au soluții…

Răsuflarea viselor ce n-au soluții…

 

– În lumina îmbătării (virtuale) pe pământ!,

(n-a venit timpul tăcerii câtă vreme suntem vii).

… periodic chefuiesc … literele în cuvânt,

alfabetizând trecutul … ce l-au bântuit stafii.

 

Vom renaște din bizar … îngrijindu-ne părinții,

(ce ne-au scos chiar fire albe de … încredere-n Infern).

… ca apoi s-aprindem iară rugul morții, pentru sfinții,

încartiruiți în gesturi … promovate în Eden.

– Îi aduci aminte Vieții, periodic, tu de ei!

(chiar de și-au șters amintiri din registrul cu păcate!).

… din lucirile bătrâne văd că-și șterg lumini de bal,

dar măcar ei ne-au iubit … scandalos și nu carnal.

De ce oare ei tot fug … prin păduri negre de cruci?

… imprudenți și plângăcioși, sau naivi și chiar uituci.

când din pântec maternal … ar putea fi renăscuți,

… în sărutul sanguin … al acelora tăcuți.

 

– Periodic cred că soarta îi întreabă de trecut!,

… de tot ce au fost în stare ca să facă … și-au făcut.

despre neajunsul vieții sau de vârsta senectuții,

dar și despre importanța … viselor ce n-au soluții.

 

– Sărutările sangvine … mi se par ca dubioase!,

(de când morții, ei îi simt, răsuflarea până-n oase).

revin iarăși la lumina … îmbătării pe pământ.

”- N-a venit timpul tăcerii condamnate la cuvânt”.

—————————————

Florin-Cezar CĂLIN

8 iunie 2019

 

Florin-Cezar CĂLIN: Calea destinului nostru…

Calea destinului nostru…

 

– Nu-mi contamina tăcerea … pretinzând că mă iubeşti!,

… sunt sătul de vorbe goale şi de tristele-ţi poveşti.

”- Printre vise-ndrăgostite … de purtări adolescente!”,

… tu dă-mi voie să le cred, uneori, c-am reticente.

– În pastila lor de seară … eu am pus speranţa mea!,

… conştient de-nsemnătatea, verbului temut … a vrea.

”- Te invit să-mi guşti tăcerea, fluierând în gând stingheră!”,

… şi să-mi motivezi speranţa … cum că nu e o himeră.

 

… ud de clipele-ţi marine … asaltat de calamari,

(am privit oceanul vieţii, pregătit c-o să apari).

… pe un mal de scoici sătule … de tristeţi beligerante,

sau de clipe acuzate, că ar fi … cam vagaboande.

 

– Mi-ai desfiinţat uitarea … cu sărutul tău de ieri!,

… dar şi tot trecutul meu … decedat de primăveri.

… ca în vara ce aşteaptă, mult doritul tău, miros,

tot albastrul neputinţei, să ne pară de prisos.

 

– În regalul meu de vise … viaţa-i domul cu rechini!,

… unde tu, din neştiinţă, mai mereu, i te închini.

”- Te invit la mariajul … sorţii noastre provizorii!”,

ca să obligăm tăcerea la litigii meritorii.

 

… printre alge submarine, verzi şi brune, te-am găsit,

deschizându-mi dor muţesc … înspre al tău Infinit.

”- Eu mă simt … zeul Neptun, cu falangele de lut!”,

Unde visu-mi se tot joacă, aşteptând al tău sărut.

 

– Nu-mi contamina tăcerea … pretinzând că mă iubeşti!,

… sunt sătul de vorbe goale şi de tristele-ţi poveşti.

”- O să fac, ce fac de-o viaţă! – Am să-ţi dau mereu târcoale”!,

… ca-n final, destinul meu … să găseacă a ta cale.

—————————————

Florin-Cezar CĂLIN

6 iunie 2019

 

Florin-Cezar CĂLIN: Vânătorul de ispită…

Vânătorul de ispită…

                                                          Motto:

,,Daca-i ști cât am fugit după tine până te-am întâlnit

(Mircea Eliade)

 

 

”- Daca-i ști cât am fugit ca să te găsesc pe tine!,”

… să salt nopților perdeaua … și să ți le fac senine.

tu mi-ai răsari ca zorii care: – Iată … se ivesc!,

… și în culmea fericirii să-ți arăt cât te iubesc.

Ești un drog ce îmi atinge, sărutarea mea târzie,

(nostalgia unui gând … amprentat de-apoplexie).

… tu ești pacea și neantul pe care mi le doresc,

sau ești veșnicia sorții ce timid eu o cerșesc.

 

Mă îmbată gândul tău, sărutarea ta de noapte,

(mângâierea zorilor, pusă deseori în șoapte).

… algoritmul fericirii … că ești jumătatea mea,

radicalul dragostei, dezlegat în sinea ta.

 

Lângă tine dimineața îmi șoptește: – Ai iubită!,

… roua zorilor ne spală fața noastră fericită.

se trezește armonia … în aroma existenței,

molestând clipa de dor și pe cea a dependenței.

 

Noi ne-a confundat mereu cu o singură ființă,

… tu o stea din Carul Mare, eu … izvor de biruință.

să-mi răsari ca zorii care: – Iată … că ni se ivesc!,

… și în culmea fericirii să-ți arăt cât te iubesc.

 

”- Daca-i ști cât am fugit ca să te găsesc pe tine!,”

… să salt nopților perdeaua … și să ți le fac senine.

vei crede că pasiunea și chiar viața mea cumplită,

… au ajuns să mă tot strige … vânătorul de ispită.

—————————————

Florin-Cezar CĂLIN

3 iunie 2019

 

Florin-Cezar CĂLIN: Alcovul sentimentelor locvace…

Alcovul sentimentelor locvace…

 

Eu sunt junghiul tău din coaste și buchet de fericire,

… umbletul prin miez de noapte sau de cavaler nocturn.

”- Dacă nu eram locvace mai aflai de nemurire?”,

… rămâneai chiar exilată, ca prințesă, într-un turn.

– Îți sunt umărul speranței și tortură … periodic!,

(sau sfârșitul neputinței … lumilor în sorți pereche).

… un dezastru mitologic ori chiar Eden endoscopic),

în genezele divine … sunt Adam ce-a dat în streche.

 

Sunt o lacrimă ce curge pe alcovul dezmembrării,

(și ne face pe-amândoi să rănim în spate cerul).

sunt fantoma renăscută … pe peretele mirării,

… un chibiț în Rai cu miri ce ți-a deslușit misterul.

Eu sunt mers pe bicicletă în convoi de melci smeriți,

… simplă literă funebră … în delirul unei fraze!.

… o bucată de planetă sau demers pentru iubiți,

amintirea unui gest … devorat de metastaze.

 

Mi-am calcifiat în vene … sângele și-al tău delir,

(jucând soarta vieții noastre, la mașina timpului).

… pentru ultima iubire, sunt un ultim trandafir,

o răscruce-ndoliată … urma anotimpului.

Sunt ospățul pregătit … pentru alte veșnicii,

… o anafură de gânduri și priviri îndoliate.

nu știam că m-ai promis … răposatelor mumii,

care pentru viața noastră chiar au fost sacrificate.

 

… vom rămâne-ntre destine vară prinsă-n fulg de nea,

(de m-alegi dintre bărbați, vezi c-am dreptul să mă nărui!).

… toate spusele-s străine … doar tu ești iubita mea,

pentru care nemurirea … e puținul ce ți-l dărui.

 

P.S. locvace = cel care vorbește mult; vorbăreț, limbut, guraliv

—————————————

Florin-Cezar CĂLIN

 

Florin-Cezar CĂLIN: Forma rebelă a poeziei mele…

Forma rebelă a poeziei mele…

 

– Stai ascunsă-n Infinit, printre stele căzătoare!,

(timpului să-i fii rebelă … legănată-n val de mare).

… în alcovul conştiinţei … rima ta piere în şoapte,

ca o stea-n amurg târziu, deşteptată-n miez de noapte

Te trezești scriind poeme … pe pereții goi ai morţii,

… şi faci şezătoare-n zări, doar cu patimile sorții.

”- Nu te-asemeni cu nimic, căci eşti muza din cascadă!”,

… curgi ca roua de pe stânci, ce în braţe-mi stă să cadă.

 

Despărţiţi de Universul … care încă se mai teme,

… ai răpit tu visului, rima sa, mult prea devreme.

… mi-ai pătruns adânc în suflet, foarte-ncet, pic după pic,

lăsând uzul raţiunii … fără dreptul la nimic.

 

– Aminteşti lumii astrale … că ai fi doar candoare!,

… şi mi te prelingi din braţe doar să zici că-mi faci favoare.

eşti izvor ce-adapă viaţa … printre stânci cu mii de creste.

… sau o-nchipuire-a firii, ce mi-a fost dată ca zestre.

 

– Tu eşti apa ce adapă … setea mea nimicitoare!,

(scut la mesele minciunii, deseori încântătoare).

… umbră răcoroasă-n viaţa-mi mistuită de păcate,

şi-o speranţă a-mplinirii … care încă n-are acte.

 

Te-ai născut din norii reci, prefăcuţi în stropi de ploaie,

…o rebelă-n dorul meu … mutilată în războaie.

stai ascunsă printre aştri sau în slova ta de veci,

… umplând inimi de iubire pe-acolo pe unde treci.

—————————————

Florin-Cezar CĂLIN

 

 

 

Florin-Cezar CĂLIN: Universul ochilor de lut…

Universul ochilor de lut…

 

Locul ăsta mă-nspăimântă, dar mă face fericit!,

(este strana unde viața, pe noi doi, ne-a-ndrăgostit).

… despre fericirea noastră s-a vorbit și-ntr-un sărut,

exilat în Universul ochilor (cândva) de lut.

… între noi și restul lumii imposibilul palpită,

(ecuație în fracții … tu fiind prima ispită).

îți trimit prorocii sorții să îți dea cumva de știre,

despre faptul că exist … și-s prezent la întâlnire.

 

– Dintre toate celelalte care m-au iubit cândva!,

”- Tu ești prima sărutare, mult râvnită, draga mea!”.

… ești mireasma unui dor … răzvrătit în așteptarea,

clipelor ce-ți vor aduce … dragostea și alinarea.

Când te vei trezi cu mine, (împlântat ca un pumnal),

(între sâni sau între gene … cât se poate de real).

atunci tu-mi vei completa … Universul de funingini,

… iar cu restul nemuririi, dragostea-mi, de la origini.

 

Chiar din prima zi de viață eu m-am războit cu tine,

… în memoria săracă … a mărețelor destine.

mi te-am așteptat ca jertfă sau ca veșnică răsplată,

să-mi răpească burlăcia … din privirea mea pătată.

 

Te-am aflat chiat în grădina unde tu ai fost ”ucisă”,

(dar părinților le-ai spus … că ai fost doar compromisă).

… după caii tăi celestri … dar și râuri de melasă,

simt cum parcă îmi devii, a nopții, împărăteasă.

 

Totuși locul mă-nspăimântă, dar mă face fericit!,

… este strana unde viața, pe noi doi, ne-a-ndrăgostit.

… despre fericirea noastră s-a vorbit și-ntr-un sărut,

exilat în Universul ochilor (cândva) de lut.

—————————————

Florin-Cezar CĂLIN

 

Florin-Cezar CĂLIN: Galaxie pe-un vârf de ac…

Galaxie pe-un vârf de ac…

 

Poartă Luna-n galaxie o cometă-n loc de păr,
Are grijă să despartă visele de adevăr!.
Ți-aș încarcera pe veci dragostea-ntr-un vârf de ac,
… și grăi … în graiu-ți mut, vorbe ce te satisfac.

Pe atunci eram un hoț, de inime, -ascunse-n astru,
Care foarte dezinvolt ți-a furat cerul albastru.
… și-a răpit frânturi de stele … ca să ți le pui deoparte,
Iar senin ți-a aranjat, parc-ar fi un semn de carte.

Ți-aș fura ceva din casă … steaua ta … ca o cometă,
… să vezi și tu cum ar fi viața pe-o altă planetă.
Știu că nu ți-e reticent, sufletul ce-ai pus la colț,
împușcat în partea stângă cu-al iubirii tale glonț.

Eu cred că ți-am rătăcit raza clar-a unei stele,
Dar și dragostea curată ce-a fost șansa vieții mele.
Venerez iubirea ta … ca pe sfânta liturghie,
… o stea, ce în viața mea … va-nsemna a ta solie.

Tu ești cerul meu senin … chiar când semnele furtunii,
… sunt rămase-n el demult ca o urm-a rugăciunii.
Pentru-a câta oară plânge sufletul … eternitatea?,
Dacă-n mozaic de stele freamătă mortalitatea.

Cred că peticul de cer este chiar din al tău suflet,
Galaxie-n vârf de ac care te-nsemnat ca tunet.
… și nu ți-a trădat secretul … dar condamă răzbunarea,
care-n stele, mi se pare, că își va afla iertarea.

—————————————

Florin-Cezar CĂLIN

Florin-Cezar CĂLIN: Invitație – Dublă lansare de carte

Vă aștept cu mare drag să participați, la o dublă lansare de carte, care va avea loc  la Casa de cultură din orașul unde pentru prima dată am văzut lumina zilei și am făcut primii pași.

E atât de minunat să revii acasă după aproape 30 de ani …

—————————————

Florin-Cezar CĂLIN

19 mai 2019

 

 

Florin-Cezar CĂLIN: Destinul tău de-a fi femeie…

Destinul tău de-a fi femeie…

 

– Iar îmi joacă orizontul, festa re-ncarnării tale!,

… ne-amorțește noaptea pașii înspre desele solstiții.

râcâi bruma de concluzii, în absențe neletale,

… sau iluzii nenăscute … din placente cu soluții.

 

”- Tu n-auzi urlând șacalii Luna noastră peste lacuri?”.

… sau cum cetini se desfac când ne pierdem urma-n ere?.

imposibila ta nuntă … poate să dureze veacuri!,

… până vine tot Infernul, ce-l deții … la Înviere.

 

– Aruncăm ca pe grenade, stelele, peste orgolii!,

(urși flămânzi pornesc să guste plânsul nostru de martiri).

… mă tot bântui cu sărutu-ți … prelucrat în teritorii,

sau mă sperii că iubirea … spintecă din nou trăiri.

 

Noi la polii existenței … am ucis copii de sânge,

… să uităm de tragedia sfinților ce-am răstignit.

(din ofranda cea păgână care și acuma plânge),

fuge bezna ignoranței … spre albastrul Infinit.

 

Fuga ta cu dânsa-n brațe și cu soarele-n priviri,

(e dovada că din noapte se va face totuși ziuă!).

… când discipolii speranței (pe moment) și-or aminti,

că iubirea ta diurnă nu va ”bate apa-n piuă!”.

—————————————

Florin-Cezar CĂLIN

14 mai 2019