ELEGIE
E noapte, astre ard, doar umbre prin unghere,
Erato mă inspiră cu-ale muzicii ei sfere,
o liră e sub ceruri a sufletului șoaptă
și cântecu-i deschide încremenita poartă.
Iubiri, melancolii și amintiri pierdute,
palpită-n versu-acesta, iar pana se ascute,
amară e cerneala din călimări vetuste
și litere dansează cu trupuri de lăcuste.
O, nu mă părăsi, să stăm tot împreună,
Muză a poeziei și-a muzicilor strună,
și zorii ivorii pe umeri să se-așeze
când noaptea va muri pe albe metereze !
Dunia Pălăngeanu
Drepturi de autor rezervate