Ce poate fi mai dureros pentru o națiune atunci când teritoriul ei este divizat în mai multe bucăți? O astfel de situație se regăsește în cazul Basarabiei, bucata de pământ care este ruptă de la patria-mamă România. Fiind o întâmplare nefericită în istoria naţiunii române, credem, acuma este momentul potrivit ca această eroare istorică să fie reparată odată cu aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire – Centenarul Marii Uniri – 27 martie 2018. Unirea sau, mai bine zis, Reunirea Basarabiei cu România trebuie realizată întru binele tuturor românilor de bună credință nu numai din motivul pentru a simboliza o necesitate istorică, dar pentru a exprima o necesitate vitală în existenţa unui popor care are la bază aceleaşi origini de limbă vorbită, tradiţii, cultură. Dacă, în timp, în viaţa românilor din Basarabia s-au produs multe erori, nelegiuiri, nenorociri, divizări de teritoriu, la ziua de azi acest ţinut la fel continuă să existe în condiţii pline de incertitudini şi fără nicio perspectivă pentru un viitor cât de cât luminos. Actualmente, în calitate de stat independent, Basarabia-Moldova este plină de regrete, scăldată de durerea poporului înfometat şi istovit de necazurile vieţii cotidiene. Realitatea efectivă, conform evenimentelor derulate de până acuma, a demonstrat în nenumărate rânduri că Moldova nu poate exista în continuare în calitate de stat independent, deoarece clasa dominantă a societăţii nu este capabilă de a administra ţara pe criterii civilizate, iar poporul este condamnat, la nesfârşit, să înfrunte sărăcia absolută şi fărădelegile sociale instaurate în cadrul ţării. Conform experţilor din domeniu, se consideră că statul moldovenesc actualmente se regăseşte în faţa unui faliment total în toate domeniile de activitate economică, socială şi politică, iar prin acţiunile realizate de-a lungul anilor statul s-a dovedit a fi incapabil în a guverna ţara pe principii civilizate, transparente şi democratice. În consecinţă, s-a produs falimentul integral al ţării și ruinarea completă a poporului, astfel, rămânând prezentă în societate doar sărăcia, mizeria şi degradarea socială. Însă, cel mai dureros, s-a dărâmat în mod tragic identitatea naţională a poporului român din Basarabia. Astfel, fiind la un nivel destul de redus în dezvoltarea socială, dar, cu mare regret, și în dezvoltarea umană, societatea basarabeană actuală, credem, nu mai are nicio şansă de a-şi revitaliza de sine stătător existenţa pentru un viitor apropiat. Deci, societatea basarabeană are nevoie de sprijin și ajutor enorm. Respectiv, sub această notă, devine prezentă şi necesitatea istorică de reîntregire a neamului românesc, după modelul Germaniei. Continue reading „Galina MARTEA: Necesitatea Unirii – Reunirii”
Etichetă: Basarabia
Valeriu DULGHERU: Blestemul care urmărește dreapta în Basarabia
„Neamul tracilor este cel mai numeros, după cel al inzilor (cei care locuiau la Indus). Dacă ar avea un singur cârmuitor sau dacă tracii s-ar înțelege între ei, el ar fi de nebiruit şi cu mult mai puternic decât toate neamurile, după socotința mea. Dar acest lucru este cu neputință și niciodată nu se va înfăptui. De aceea sunt aceștia slabi”.
(Herodot, „părintele istoriei”, apr. 2500 de ani în urmă)
Este ca un blestem care ne urmărește de peste 2000 de ani. Pe parcursul multimilionarei istorii stră-strămoșii noștri au avut de pătimit din cauza că nu au fost uniți (poate cu excepția perioadelor lui Burebista și Decebal când, uniți fiind, i-au impus pe puternicii lumii (romani-n.n.) să-i respecte). Și astăzi se aud aceleași constatări: „Unioniștii nu se pot uni între ei, cum pot să facă unirea cu România. Și asta e bine” spunea deunăzi la un post de televiziune kremlinezul socialist Gh. Novac. Are dreptate talimbul. Dacă nu faci unirea între unioniști despre care unire cu Țara poate fi vorba. Desigur, pentru cozile de topor o astfel de stare e bine, e chiar foarte bine. Nestingheriți de nimeni pot face orice. Dar oare bravii noștri lideri de partide de dreapta nu înțeleg acest lucru: dezuniți sunt foarte bine pentru kremlinezii socialiști, devin subiectul glumelor lor de prost gust. Să fi pierdut ei completamente elementarul simț al realității, al elementarei demnități (niște derbedei analfabeți dar obraznici își șterg picioarele de ei la diverse emisiuni televizate), capacitatea de a valorifica cele peste 30% din potențialul unionist acordat cu atâta generozitate de electorat. Fiind numeric majoritari în Basarabia cu circa 82%, dintre care peste 30% de unioniști, românii moldoveni de parcă nici n-ar exista. Kremlinezul Dodon îi numește minoritate etnică. Puținii alogeni susținuți de o masă de cozi de topor și rătăciți, conduc în continuare turma. Dreapta unionistă organizată în partide practic nu există. Timp de peste 25 de ani acest segment a fost permanent bântuit de diverse războaie fratricide: de la frontul popular îngropat de trădătorul Iu. Roșca care se lupta împotriva tuturor cu gândire românească, până la Partidul Liberal de astăzi care se luptă și el cu toți „trădătorii liberali” de pe dreapta. Nu mai ajung forțe să se lupte contra dușmanilor adevărați.
Un barometru al existenței și activității unui partid este cum și cât se vorbește, se scrie despre el. Despre PSRM, așa numitul partid de opoziție, și liderul lui neformal Dodon se vorbește mult. Într-un fel î-i invidiez pentru organizarea bună care lipsește partidelor de dreapta. Despre PCRM acuma aproape că nu se vorbește. Deci, acest partid practic nu mai există, locul lui pe stânga ocupându-l PSRM. Pe segmentul de centru la începuturi se plasa PSDM cu Oazu Nantoi în frunte, despre care acuma nu se mai aude nimic. Deci, de facto nu există. Locul lui l-a ocupat PD, partidul puterii, despre care se vorbește și se scrie mult, fapt ce demonstrează, de asemenea, că există cu toate coțcăriile pe care le-a comis pentru a ajunge unic partid de guvernământ. Despre PLDM, cel mai puternic altă dată, după PCRM, partid din ultimii 20 de ani, astăzi practic nu se mai vorbește nimic. Însă pe acest segment au apărut formațiunile PAS și PDA despre care se scrie și se vorbește mult. Chiar dacă este unul tânăr partidul PAS are un lider integru, destul de dinamic (a se vedea ultimele vizite la Bruxel și în SUA) și credibil (cele peste 48%, oficiale dar în realitate mai multe vorbesc despre aceasta). Continue reading „Valeriu DULGHERU: Blestemul care urmărește dreapta în Basarabia”
Valeriu DULGHERU: Locomotiva Dorin Chirtoacă mai are oare aburi?
”Nu dor nici luptele pierdute,/nici rănile din piept nu dor, /
cum dor acele brațe slute /care să lupte nu mai vor.
Înfrânt nu ești atunci când sângeri,/ nici ochii când în lacrimi ți-s./
Adevăratele înfrângeri,/ sunt renunțările la vis”.
(Radu Gyr. Îndemn la luptă)
Nu este o întrebare retorică, este una principială după câte s-au întâmplat în ultimul timp cu Partidul Liberal, în general, și Dorin Chirtoacă, în particular. Pe parcursul alegerilor de orice nivel de la 2007 încoace Dorin Chirtoacă a fost locomotiva Partidului Liberal, a fost omul care a transformat Partidul Liberal în unul parlamentar, omul care după 7 aprilie 2009, a adus încrederea tinerilor într-un viitor mai luminos al acestei așchii de țară (speranță atât de terfelită de găinăriile politice ale unor găinari, care numai politicieni nu pot fi numiți!), omul care a câștigat de trei ori primăria în lupte crâncene cu rechinii comunisto-socialiști.
Continue reading „Valeriu DULGHERU: Locomotiva Dorin Chirtoacă mai are oare aburi?”
Daris Basarab: Basarabie, Ţară râvnită, Ţară sfârtecată
Nu mai am cu cine discuta, despre tine, Basarabie, şi atunci, mă mulţumesc să te revăd în amintirile mele, pe care le deapăn în liniştea nopţilor când insomniile îmi dau ghes. Răsfoiesc, uneori, paginile scrise de alţii, care te-au cunoscut în trecut, sau ţi-au aparţinut. Rândurile unui Nistor, sau Iorga, sau Antonescu, îmi fac bine, pur şi simplu. Dar întâmplarea face să dau, fără să vreau, şi de altfel de rânduri, literare, cum s-ar spune, care m-au făcut, nu o dată, să le abandonez fără să ajung la capăt. Poate că înţelepciunea vârstei m-a înarmat cu o răbdare şi o curiozitate mărite, poate că aşa se explică faptul că m-am înhămat să trag până la capăt rândurile lui Geo Bogza din a sa ”Basarabia ţară de pământ”, zărită întâmplător în rafturile bibliotecii unui prieten. Un reportaj literar publicat în 1939, rod al călătoriei prin Basarabia, din primăvara lui 1934. Continue reading „Daris Basarab: Basarabie, Ţară râvnită, Ţară sfârtecată”
Valeriu Dulgheru: Țara arde iar baba se piaptănă!
Tocmai așa procedează acum dreapta basarabeană. Dușmanul Dodon ocupă poziție după poziție, a intrat deja în odaie, iar dreapta basarabeană se piaptănă. Există pericolul real ca în a. 2018 Dodon să repete ”isprava” lui Voronin din 2001 când alegătorii i-au acordat 50 de mandate, alte 21 mandate fiindu-i aduse pe talger de ”generoasa” opoziție malefică și infantilă. Iar cei de pe dreapta stau liniștiți, se ciorovăiesc între ei cine e primul și mai vechi unionist, cine e mai mare unionist. Continue reading „Valeriu Dulgheru: Țara arde iar baba se piaptănă!”