Alla TONU: Această iubire

ACEASTĂ IUBIRE

 

Această iubire
Atât de vie
Sărutată de soare
Precum o iasomie
E iubirea ta
Și a mea iubire
Ardentă ca o stea
Ca o nemurire
Caldă ca vara
Vie ca planta
Sperioasă ca pasărea
Abruptă ca panta
Această iubire
Atât de vie
Atât de violentă
Precum o stihie
Atât de disperată
Atât de radioasă
Atât de fragilă
Atât de norocoasă
Această iubire
Pură ca ninsoarea
Caldă ca o lumină
Ușoară ca boarea
Această iubire
Tare ca o stâncă
Noi ne-am schimbat
Ea e tânără încă
Mereu prezentă
Mereu zâmbitoare
Noi credeam că e veșnică
Noi credeam că nu moare
Crudă ca memoria
Fierbinte ca dorința
Rece ca ghiața
Vie ca ființa
Lungă ca ziua
Fragilă ca cristalul
Frumoasă ca zâmbetul
Albă ca coralul
Flagrantă ca parfumul
Răcoroasă ca dimineața
Bună ca pâinea
Sfântă ca viața
Fără de cuvinte
Ne șoptea, ne vorbea
În van azi o caut
Nu găsesc unde-i ea.
Din infinit, de departe
Un semn dă-ne de viață
Răsari, o,dulce stea!
Și viața ne luminează.

————————-

Alla TONU

Chișinău, Moldova

13 ianuarie, 2019

Alla TONU: Pentru un An Nou

PENTRU UN AN NOU

 

Ascult pe Cronos numărând
Secundele cu mult elan,
Cum cad sonore rând pe rând
Ducând cu ele vechiul an.

Un Nou An vine din absent,
Născut din clipe ce se-unesc,
Privește dragule, atent
Cum ochii mei azi strălucesc.

În ei profund s-a înnecat
Din brad tot verdele-safir,
În taină-n inimă mi-a-ntrat,-
Mi-e bucuria musafir.

În valsul fulgilor de nea
Și a celestei simfonii,
Hai, cupele și-om ridica
Pentr-un An Nou cu armonii.

Iată, și oaspeți ne-au sosit
Doi albi hulubi la geam, divini,
Un înger blond a poposit
Și-n suflet ne-a aprins lumini.

Azi în al fulgilor tandem
Și-n iureș de sclipiri vioi,
Hai, cupele să ridicăm
Pentr-un An Nou…și pentru noi!

————————-

Alla TONU

Chișinău, Moldova

1 ianuarie, 2019

Alla TONU: Era Sfânta Noapte

…O pace adâncă pogora peste lume și o tainică lumina din adâncurile cerului, strecurându-se printre stele, curgea blând în jos, îmbrăcând pământul într-o  aură diafană…


Particulele minuscule venite din infinitul cosmic, ajunse aici, pluteau prin aer făcându-l să vibreze, apoi, atingând rând pe rând toate lucrurile ce le întâlneau în calea lor, le traversau, lăsând în ele câte o scânteie, până în sfârșit se opreau în inima pământului și în sufletul profund și etern al omului, fără să fie percepute.Tot ceea ce era pătruns de această lumină, devenea mai luminos și mai bun. Pădurea deveni mai clară, apele râurilor mai scânteietoare, zăpada mai albă, animalele mai blânde, oamenii mai zâmbitori și mai binevoitori, iar rugăciunile lor mai calde.


Tot pământul, cuprins de un sentiment de bucurie benefică, era plin, încărcat de aceste  părticele pure de lumină, rupte din imensa dragoste a lui Dumnezeu, pogorâte aici  pentru a transmite tuturor bucuria Tatălui Ceresc.


În noaptea cufundată în pace, prin undele tăcerii, se auzea un freamăt argintat de aripi.


Erau îngeri îmbrăcați în lumină, ce înaintau pe cărarea astrală infinită, revărsând din ghirlande de stele o dungă deasă de praf argintat și de perle, lăsând în urma lor miros de smirnă și tămâie.


…Era sfânta noapte de Crăciun când se năștea fiul lui Dumnezeu Iisus Hristos.

————————-

Alla TONU

Chișinău, Moldova

24 decembrie, 2018

Imagine sursă internet

Alla TONU: Focul din gânduri

FOCUL DIN GÂNDURI

 

Frământări îndelung uitate
Plutesc vâslind pe unde invizibile,
Se ridică împletindu-se cu razele de lună,
Poposind în miez de noapte cu mii de întrebări:
Câte grădini înfloresc de dragul Primăverii?
Câte fântâni se ridică din miezul pământului?
Câte păsări zboară spre adoratul lor cer?
Câte ecouri se pierd în spațiu,
Trecând peste opreliști?
Inima mea e luminoasă ca o stea,
Dorul de minuni renaște-n sufletul meu
Înflorește, se ridică, zboară,
Se pierde în spațiu
Trecând peste opreliști…
Ah, cum să potolesc focul din gânduri,
Când se aprinde ca un zâmbet dăruitor?

————————-

Alla TONU

Chișinău, Moldova

17 decembrie, 2018

Imagine sursă internet

Alla TONU: Frate Române

FRATE ROMÂNE

 

Hai, frate române
Așteaptă-mă mâine
Să trec rabdă frate
Hotare ghimpate.

De nu, frățioare
Mi-oi crește-aripioare
Sa trec Prutu-ndată
Să-mi văd țara toată,

S-ascult vorba-ți dulce
Oriunde m-aș duce
Durerea să-mi piară
De dorul de țară.

Hai, frate române
De mâină mă ține
Nimic niciodată
Să nu ne despartă.

Cuprinși stând ca frații
Și-alături Carpații
Iar sus peste codru
Luceafărul nostru.

————————-

Alla TONU

Chișinău, Moldova

1 Decembrie, 2018

Foto – Internet

Alla TONU: Iertați-mă, iubiții mei

IERTAȚI-MĂ, IUBIȚII MEI

 

Sunt călător, lovit de valuri și vânturi durut,
În calea mea spini de mâhniri se înalță,
Cu roua ochilor ca pe flori îi stropesc, și tăcut
Înstrăinată și singură merg, spre nostalgic amurg
Fără popas, fără zâmbet, speranță.

Călător, cu-mpletite cărări, drum străin, neumblat,
Cu nămeți troieniți, zăvorâte cetăți, lanț pe ușă
Iartă-mă taică, mormântul tău depărtat și uitat
Mă cheamă din nou, dar cum drum să-mi croiesc
Printre valuri, furtuni și cenușă?

Iartă-mă maică scumpă, sufletul meu plin de dor,
Zboară spre tine mereu, visând cuibul nostru
Iertați-mă iubiții mei, eu sunt călător
Zbuciumat gândul meu, printre ceți răzbătând
E mereu lângă sufletul vostru.

————————-

Alla TONU

Chișinău, Moldova

25 noiembrie, 2018

Foto – Internet

Alla TONU: O, țara mea!

O, ȚARA MEA!

 

O, Basarabie! sărmană țara blândă,
De ploi bătută-a timpului avan,
Strivită iar și-n bucățele frântă
Lăsată de izbeliști la dușman.

Din ochii tăi frumoși, plini de durere,
Nu lacrimi cad azi, sânge curge sfânt,
Căci ți-au furat speranța în tăcere
Ce țipă-acum în cer și pe pământ.

O, țara mea! Cât timp spre-a ta osândă
Vei duce crucea la Golgota-ți sus?
Azi ca pe vremi minciuna-i surâzândă
Și te-au vândut ai tăi ca pe Iisus.

Îți sângerează rana și mă doare
Când corbii negri rup din ea flămând,
Arzând apusu-n flăcări funerare
Când cuie-ți bat ca la sicriu, pe rând.

Ca pe-un martir te-au răstignit pe tine,
Și urcă-n cer un strigăt disperat:
– De ce tu tată ai uitat de mine?
De ce tu maica mea m-ai renegat?

O, țara mea! Privește-ți cu iubire
Poporul tău, ridică-ți fruntea sus
Învinge iar și du-l spre izbăvire
Călcând pre moartea ta precum Iisus.

————————-

Alla TONU

Chișinău, Moldova

17 noiembrie, 2018

Foto – Internet

Alla TONU: Revelații

REVELAȚII

 

Într-o zi am încercat să Te caut,
Mai mult din curiozitate,
Vroiam să știu dacă într-adevăr exiști,
Și nu Te-am găsit…
Te-am chemat mai insistent,
Pentru a-ți pune întrebări
existențiale,
Dar nu mi-ai răspuns…
Te-am strigat disperată,
căutându-Te peste tot:
Prin seninul cerului albastru,
Printre lumini și stele,
Printre aștri și galaxii;
Apoi, am făcut un mănunchi
din gândurile mele,
Le-am rupt, petală cu petală,
lăsându-le să plutească pe vânt,
să te găsească și să-ți vorbească.
Și Tu ai venit!
Mi-ai revelat că ai fost,
Și că ești peste tot,
În cer și pe pământ,
În orice piatră și fir de nisip
În orice fir de iarbă,
Și în mine, dintotdeauna,
Iar Numele Tău este încrustat
în fiecare celulă a ființei mele
chiar de la-nceputuri.

————————-

Alla TONU

Chișinău, Moldova

15 noiembrie, 2018

Alla TONU: Pe timp de furtună

PE TIMP DE FURTUNĂ

 

O, Mamă Natură, ce forțe divine
În brațele tale și vene frămânți?
Dorința de viață învie prin tine
Și focul speranței să ardă-l încânți.

Ador când sălbatic se zbate-o furtună
Și fulgerul spintecă cerul nocturn,
Cu ploi ca-n potopul lui Noe, și tună,
Și valuri enorme se-nalță la turn.

Tu ești viață vie și-n veci mișcătoare
Ardentă, în pieptu-mi te simt cum vibrezi,
Eternă, profundă, nepieritoare
În vise-mi pătrunzi și iubirea mi-o-ncrezi.

————————-

Alla TONU

Chișinău, Moldova

13 noiembrie, 2018

Imagine internet

Alla TONU: Dacă tu ai fi…

DACĂ TU AI FI…

 

Dacă tu ai fi un gorun verde, cu ramuri viguroase,
Lungi, precum brațele unui bărbat îndrăgostit
Dar singuratic și trist în tăcerea unui amurg,
Eu aș trimite păsările paradisului
Să cânte pe umărul tău pentru a-ți dărui bucurie;
Dacă tu ai fi un râu, tumultos și supărat pe toată lumea,
Incapabil de a te iubi pe tine însuți,
Eu aș semăna de-a lungul malurilor tale
o infinitate de margarite albe pentru a-ți dărui lumină;
Dacă tu ai fi un val aspru, mânios
dezlănțuit într-o furie pătimașă,
Pe creasta ta încruntata
aș aprinde zorii limpezi ai dimineții
pentru a te scăpa de supărare;
Dacă tu ai fi un drumeț pribeag,
de vijelii și furtuni încercat,
Aș aprinde pentru tine lumini nenumărate,
Ți-aș presăra calea cu petale de vis și speranțe
pentru a-ți îmblânzi mintea rătăcitoare;
Dar ochii tăi nu văd lumina în noaptea fără lună,
Nici sclipirea stelară a licuricilor,
Urechile tale nu percep foșnetul moale
și delicat al aripilor celor doi fluturi,
ce se sărută pe brațele unei flori fără pudoare,
Nici nu aud sunetul armonios al culorilor florilor
Ce compun simfonii de iubire.

––––––––-

Alla TONU

Chișinău, Moldova

12 noiembrie, 2018