Păşind pe gând
În armonii cu zările pictate
Mă prind de nori şi mă aşez în mine,
La umbra vechilor iubiri furate
Sorb amintiri şi scriu pe foi marine.
Mă scald timid în picături de rouă,
Sunt un hoinar cu stele prinse-n plete,
Cănd peste gânduri din cuvinte plouă
M-ascund în ochii mării pe-ndelete.
Şi intru-adânc în tara mea de visuri
Acolo unde sunt împins de valuri
Săpând adânc în suflet şi surâsuri
Mă-ngrop în vânt şi curg în idealuri.
Şi-n noapte când auzul nu m-aude
Când florile stau oable în furtună,
Pe jar de gând iubirea îmi surâde
Şi-mi dă fiori cu furie nebună.
——————————
Ştefan Doroftei DOIMĂNEANU
Octombrie 2019