Rondel sub străluciri de lună
Când vânt se zbate-n străluciri de lună,
Iar frunze se alungă pe cărare,
Doar inima cu dorul se cunună,
Arzând în foc de lungă așteptare…
Din jar mocnit, printre tăceri, adună
Tăciunii stinși, din margini de visare,
Când vânt se zbate-n străluciri de lună,
Iar frunze se alungă pe cărare.
De miezul nopții, clopote răsună
Și liniștea ia altă-nfățișare,
Un gând trezit speranței dă chemare,
Din noi cuvinte să te recompună,
Când vânt se zbate-n străluciri de lună…
Foto: Internet
—————————–
Olguța TRIFAN
26 august, 2018