În Boeblingen este sărbătoare… Străzile sunt animate cum nu le-am văzut niciodată de când sunt aici. Pe malul frumosului lac din centrul orașului au apărut fel de fel de chioșcuri și tarabe… Oferte… Valuri de oameni… Valuri de bere! Unele pahare în mâinile unor… copii!
Băieți, dar și fete ce nu par să aibe mai mult de 14 ani. Unii/unele poate nu au buletin, dar au dreptul să bea bere. Îmi spun că este fără alcool…
Undeva se trage la țintă. Un cuplu… El, cu pușca la ochi…ea, cu ochii la el. Din 20 de gloanțe loveste 19 ținte ceva mai mari ca o minge de ping pong…i se oferă dreptul să își aleagă premiul. Cavaler, lasă admiratoarea să o facă. O inimă de pluș… Tragerea a costat 10 euro…
Cam scumpă inima… Dar probabil a câștigat două; pleacă la braț cu admiratoarea.
Pe o scenă trei tineri fac mult zgomot la instrumente și vocal. În jurul lor un grup destul de numeros… Unii chiuie… Alții aplaudă. Alții/altele, scutură capul și alte părți componente de crezi că vor să scape de ele… Recunosc un grup de puști/puștoaice ce nu demult avuseseră paharele cu bere în mână. Acum sunt sigur că nu era fără alcool.
Plec mai departe… La nici 100 de metri, văd primul cerșetor de când sunt în Boeblingen. Cerșetoare!
O privesc atent, și în ciuda cartonului pe care este lipită o fotografie cu vreo 5-6 copii alături de un text în limba germană, pot paria că este româncă… Mă înșel din nou? Hotărăsc să verific. Îi întind moneda și scurt, rostesc: ,,În numele Domnului Isus!”.
Răspunsul vine instantaneu: ,,Amin!”
Două secunde ne privim în ochi și ne zâmbim. Fac doar trei pași și aud în urma mea o voce frumoasă, cristalină…,,Dă-le Doamneee sănătatee!”
Îi mulțumesc în gând și realizez că în inima mea a început sărbătoarea. Ce frumos îmi pare acest cântec tânguit. Nu aplaudă nimeni, nu bâțâie din cap…Mă întorc și îi pun în paharul de plastic încă o monedă…
Apoi, plec fericit. Am găsit, într-un fel ciudat, un colț de țară…
–––––––––––
Nicu GAVRILOVICI
30 iunie, 2018