Sărăcie de suflet
Devoratorii de păsări de asfalt
se-ntrec în experimente perimate
pe care nimeni nu le recunoaşte.
Noaptea mea desenează pe hârtie
iubirile obscene lăsate pradă întunericului
în care dramele sunt subiect de operetă
şi carnea vie îmbrăţişază dispreţul de sine.
Înfirmitatea de sentimente se dă bătută,
îşi roade unghiile la colţ de stradă
şi ura se transformă-n amară durere,
rupe fragmente din inima dezolată
pusă în coşul pieptului unei femei
ce se-ncumetă încă odată,
să-şi vândă sentimentele nedobândite
pe firfireii unui bărbat de plexiglas
care-şi omoară timpul în plăceri ieftine.
Noaptea rămâne o fantomă desenată,
pereții mei sunt mâzgăliţi degeaba,
totul se-neacă-n uitare neagră
la care numai moartea-i pune punct.
———————–—————–
Nicolae VĂLĂREANU SÂRBU
14 noiembrie, 2018