Nastasica POPA: Strai ancestral

Strai ancestral

 

Un sfârșit…un final peste-un an
Colosal,magistral sau astral…
Vine altul în strai ancestral,
Trecător pe sub cer boreal,
Închinând un sărut pe rostral.

Cu bune și rele…îmi este
Pe umerii mei pare firesc
Știu … puterile nu îmi sporesc,
Când anul ar vrea să îmi lase
Pe tâmple,ghiocei ce-nfloresc.

Sporește în piept deznădejdea,
Dar ultimii pași mi-i avântă,
Sărbători fericite,-mi cuvântă
Și-n brațe mă prinde Voinicul,
Noul an, o lacrimă-mi zvântă!

Speranță și-un gând de mai bine,
Încredere-n forțe Divine…
Pe brațe stau muze-n Lavine!
Surpriza,ca daruri primite
Din miezul de noapte survine.

Mă prinde de brâu,mă dansează
Prin vremea ce abia a trecut,
Unde-am greșit,ce rău am făcut…
Și povața din grai i-o ascult
Pășesc pragul nins…în anul născut!

 

*ancestral-strămoșesc
*astral-sideral/ce provine de la aștri
*boreal-din emisfera nordică
*magistral-perfect,desăvârșit
*rostral-o sculptură în relief simbolizând victorii
*lavine-masa mare de zăpadă -avalanșă
*survine-a se întâmpla pe neașteptate

——————————-

Nastasica POPA

30 decembrie, 2018

Lasă un răspuns