Rămas bun, pe mai târziu!
Din ce suntem, ori am fost,
Ce vom fi, sau poate nu,
Ce, din rost, ori din nerost,
Am părea ce nu am fi,
Să rămânem din nimic
Un nimic egal cu unul,
Cât de mare-i omul mic,
Tot credibil e nebunul,..
Dincolo de raza sorţii,
De netrebnici, filosofi,
Să păşim destinul morţii,
Demni, deschişi, chiar neamorfi;
Nu căta cu multe spuse
Să mi-arăţi destinu-ţi frânt,
Pe cărările-ţi prea duse,
Fără-ntoarceri pe pământ,
Nu căta prin colb de slove
Să-mi arâţi neghină-n boabe!
Ce ştim noi despre-alte robe
Ale scrierilor-snoave?
Cine critică-n prejuru-i,
Criticat muri-va-n sine!
Cine-ncearcă spuse-n juru-i,
Spusa sa, osândă-i vine!
Ce părem, sau nu prea suntem,
Să lăsăm pe Dumnezeu,
Să ne-arate pretutindeni,
Viaţa sa, pe drumu-i greu!
Nu pofti, om muritor,
Din prea sfântu-i legământ!
Cum spuneai neiertător,
Suntem trecători prin vânt,
Fără gânduri, călător,
Vom fi „apă şi pământ”!
Cum nimic nu mi-e dator,
Nimeni nu mi-e legământ.
Ca şi Dumnezeu acum, ori
Pretutindeni, unde sunt.
———————————-
Mariana POPAN
Baia Mare
8 august, 2018