Mariana POPAN: Curcubeu predestinat

Curcubeu predestinat

 

Curcubeul vestitor
A pătruns pin norul gros,
Să vestească despre noaptea
Care, iată,s-a întors.

 

Cu alai de stele-aprinse,
Pe-aripi de-angeline clipe,
Feeria pretutindeni
Să v-aducă numai bine!

 

Despre legile nescrise,
Cum nu cred cei ce le-ar scrie,
Dumnezeu păzi-va cerul,
Plin de linişte-n vecie.

 

Precum cerul şi pământul,
Peste care, omul dalb
Va păşi pe calea sorţii,
Luminând gânduri ce cad,

 

Să pătrundă pretutindeni,
În a inimii bătaie,
Viaţa fie armonie,
Armă ce furtuni îndoaie!

 

Nici departe, nici aproape
Nu vom şti de clipa vie,
Dacă nu avem credinţă
Şi un strop de armonie.

 

Ceea ce-i predestinat,
Sufletelor pentru viaţă,
Să devină realitate-n
Noapte-apoi, în dimineaţă!

 

Liber să privim spre cer,
Cum, credinţa ştie bine
Să-l unească cu pământul…
Noapte bună-ţi zic, creştine!

 

Noapte bună, fiii mei,
Viaţa mea dintotdeauna,
Anii voştrii-s anii mei,
Cum e soarele cu luna!

––––––––––-

Mariana POPAN

Baia Mare

21 iunie, 2018

Lasă un răspuns