Din al chemării dor
De-ar fi iubite să-ți pun din suflet tainic dorul
Ca prin cuvinte tandre el să își ia zborul,
Ar fi de ajuns să-mi înțelegi aprig chemarea
Când cu privirea visătoare contempli zarea.
Să simți cum inima in piept pulsează cu putere
O mâna doar să îți pui în dreptul ei s-o înțelegi,
Cu sufletul deschis și dornic să îi faci vrerea
Știind că-n viață iubirea numai tu poți s-o alegi.
S-o scrii cu degetele in nisip pe un țărm de mare
Când albatroșii în stoluri țipă-n zborul lor,
Să-ți spele glezna un val într-un apus de soare,
Nedumerit să mă aștepți din al chemării dor.
Să-ți izvorăsc în ochi luciri prin vers de poezie
Când luna argintie magic se oglindește-n mare,
Iubirea mea dorințe și fiori în trup să-ți reînvie
Tu să mă chemi simțind cum dorul-n suflet doare.
——————————-
Maria HOTEA
3 aprilie 2019