*Teacă fără boabe- în podul casei chițăit de șoareci.
*Zbor de fluture. Va erupe undeva floarea speranței.
*Furnicile cară umbra elefantului, până la râu.
*Lumină de far. Marea înalță valurile, pescărușii …zborul.
*Arome în odaie: luna feliază cerul toamnei.
*Aripi de corb acoperă luna, lupii urlă a toamnă.
*Noapte de vară. un ghem de raze în ghearele pisicii.
*Buchet de cale. Prin două verighete trece soarele.
*Foșnet de frunze. Lacul reflectează rândunele în zbor.
*Lacrima cade. Se iscă avalanșă. Piscuri golașe.
*Zmeu de hârtie- sperietoare în lanuri de stele.
*Bio-romantism. Între pagini: frunze, lacrimi uscate.
*Stârcii cenușii migrează spre sud Bunicul bate nucii.
*Urme de copită – cuiburi pentru rouă. Cocoșii cântă.
*Omul de zăpadă lăcrimează ghiocei. Mierle în zbor!
*Stoluri de îngeri migrează spre pământ. Copaci fără frunze.
*Opinci găurite. Prin găuri se prelinge o bunică.
*Inițiativă – la cules de conuri, conuri de umbră, de brad, de hârtie…
*Pepene crăpat. Furnici în marș nupțial. Ochi pretutindeni.
*Speriată fiind, umbra caută scăpare, însoțindu-mă!
*Supraviețuiesc într-un interval impus de altcineva!
*Scară proptită-n noi. Luna-i tot mai departe, raiul, și mai și!
*Ce bine că…nimeni nu-mi poate vedea sufletul: mereu iese afară, înmănușo-aripat doar la o aripă!
*Ar fi timpul să-mi duc gândurile la potcovit! Doamne, câte răni au în talpă!
*Arta seducției – ochi de rouă tremurându-și genele!
*Fire electrice. Ciori smulgându-și penele, tren huruind.
*Lapte pus la prins, lipăit de pisică. Geam uitat deschis.
*Lac clipocind, umbre aproape culori. Mii de ochi în trestii.
*Bat un cui în perete: spânzurătoare pentru amintiri.
*Bot catifelat. În fân proaspăt cosit lacrima veghează.
*Dealurile- sânii pământului, alăptează norii.
*Miros de var. Bunica zugrăvește pereți și amintiri.
–––––––––
Lăcrimioara IVA
Italia
25 mai 2020