Încercările „noului sultan” al Turciei, preşedintele Erdogan, de a transforma din nou Catedrala Sfânta Sofia din Istanbul în moschee este o insultă morală la adresa Europei democrate, construită pe fundamentele religiei iudeo-creştine şi greco-romane. Hagia Sofia este o bijuterie a arhitecturii bizantine ridicată de constructorii împăratului Iustinian, care se considera bazileu şi urmaş al Imperiului Roman, chiar dacă era considerat „de răsărit” de către istoricii de mai târziu. Acest locaş de cult este ridicat în secolul VI şi a fost simbolul creştinismului ortodox din întreaga lume. Interiorul său decorat cu superbe mozaicuri, coloanele de marmură maiestuoase și acoperișul sunt de o rară frumuseţe artistică. Bazilica e superb decorată artistic încât Iustinian a zis la sfinţire: „Νενίκηκά σε Σολομών” (Solomon, te-am depășit!). Mahomed al II-lea la cucerirea Constantinopolului în 1453 a transformat Hagia Sofia (Sfânta Înţelepciune) în moscheie, devenind simbolul islamului cotropitor. În anul 1934, preşedintele turc Kemal Ataturk, de formaţie laică, a transformat Biserica Sfânta Sofia în muzeu – Muzeul Sfânta Sofia sau „Muzeul Ayasofya”. Azi preşedintele Erdogan vrea să o transforme, din nou, într-o moschee. Acest simbol al creştinismului mondial nu mai poate deveni moscheie. De-a lungul istoriei, ţarul Petru cel Mare a încercat să cucerească Istanbulul pentru a deveni noul Constantinopol. În 1918, trupele române au fost implicate diplomatic în eliberarea fostei capitale imperiale bizantine de sub stăpânirea otomană, venind în sprijinul grecilor. Constantinopolul este un simbol al civilizaţiei europene, iar transformarea catedralei Sfânta Sofia în moschee a dus la reacţii dure ale bisericilor ortodoxe surori.
Biserica Ortodoxă Rusă a cerut autorităţilor turce să dea dovadă de „prudenţă”, declarându-se „îngrijorată” de dorinţa afişată de preşedintele Recep Tayyip Erdogan de a reconverti fosta bazilică Hagia Sophia din Istanbul într-o moschee. Într-un comunicat, patriarhul rus Kirill s-a declarat „profund preocupat” de o posibilă schimbare de statut a „unuia dintre cele mai mari monumente ale culturii creştine”, „deosebit de drag Bisericii Ruse”, moştenitoarea tradiţiilor bizantine. „Orice încercare de a umili sau de a călca în picioare moştenirea spirituală milenară a bisericii din Constantinopol este percepută de către poporul rus – în trecut ca şi azi – cu amărăciune şi indignare”, a avertizat patriarhul Moscovei. „O ameninţare pentru Hagia Sophia este o ameninţare la adresa întregii civilizaţii creştine şi, prin urmare, la adresa spiritualităţii şi istoriei noastre”, a adăugat el, solicitând guvernului turc să dea dovadă de „prudenţă”. Cea mai înaltă instanţă administrativă din Turcia a analizat recent o cerere de transformare a fostei bazilici Hagia Sophia într-o moschee, măsură pe care preşedintele Recep Tayyip Erdogan o solicită cu riscul creării de tensiuni cu mai multe ţări. Şi BOR a intervenit în controversă cu un comunicat dur. În data de 8 iulie 2020, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat o scrisoare Sanctităţii Sale Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Romă, Patriarh Ecumenic, în care exprimă susţinerea Patriarhiei Române pentru menţinerea statutului actual al Basilicii Sfânta Sofia din Constantinopol (Istanbul), ca muzeu. Demersul Patriarhiei Române are în vedere valoarea inestimabilă a acestei basilici, unanim recunoscută ca simbol al credinţei şi civilizaţiei creştine şi al artei universale, ceea ce a determinat înscrierea sa de către UNESCO în patrimoniul cultural universal, în anul 1985. În acest context, Patriarhul României îşi exprimă solidaritatea cu toţi cei care apără acest simbol al Bisericii Ortodoxe universale. Prin demersul Bisericii Ortodoxe Române, membrii Sfântului Sinod, clerul şi întregul popor român dreptcredincios din România exprimă un sprijin concret faţă de Patriarhia Ecumenică, în apărarea statutului actual al Basilicii Sfânta Sofia. Nu transformarea bazilicii în moschee este cheia rezolvării conflictului, ci reîntoarcerea la starea religioasă iniţială a locaşului de cult. În acest context, statul român este obligat moral să se implice în această luptă pentru redarea Catedralei Sfânta Sofia din Istanbul cultului liturgic ortodox, aşa cum cere Patriarhia ecumenică, prin patriarhul Bartolomeu, pe filonul diplomatic, surprins genial de Ncolae Iorga, al domnilor români din Evul Mediu târziu, care s-au considerat moştenitorii „Bizanţului după Bizanţ”. Redarea Catedralei Sfinta Sofia creştinismului universal ar fi un mesaj de speranţă şi încredere într-o Turcie ce se vrea europeană şi democrată.
—————————–
Ionuţ ŢENE