Ionuț DUMITRU: Poeme

în camera mea

 

noaptea:

oglinzile copilului par
să liniștească valurile de vară
& să gâdile greierii de pe coasta de azur.
//privesc bolta împodobită cu stările tale
ce-mi licăresc în ochi & în tot corpul.
inima ta – luceafărul ce naște o iradiație
pentru noi, *liberi ca pasărea cerului*
să radieze (locul nostru) pentru totdeauna.

!!!pentru tine pot fi cel mai puternic încât
aș putea face ca marea să danseze
după placul ochilor tăi senini
să transform văile în turnuri de nisip
pentru animăluțe & luna să ne fie un loc sfânt
pentru două destine ce vor cunoaște
adevărata dragoste.//

 

 

epic emoţional

 

curând cele 19 cute fosforescent_inegale –
precum ale unei meduze plutind în apele molcome ale unui copil pustiit –
se vor răsuci semețe/ fremătătoare

bolta nu se va lepăda de sur
& nici nu se va uita vreodată
(un zbor prin furtunile de praf va nimici culorile)
& florile vor fi aruncate în largul Mediteranei

el a fost învățat că aprilie arată ca o mare
placidă & învolburată de meandrele unui trecător
acolo se pot aduna toate hexagoanele unui fagure
cusute în mierea celui mai dulce păcat – iubirea.

__________________________

Ionuț DUMITRU

Elev în clasa a XII-a la Liceul Teoretic „Alexandru Marghiloman”, Buzău

 

Lasă un răspuns