Ioan MICLĂU GEPIANUL: MITOLOGIILE – Surse de studii istorice

  Motto:

”…Peste codri, văi și șesuri  roua-i un covor de-arginturi,

Râu-i spume, valul cântă, lumea pare un sonet,

Scris pe portativul zării de-a Naturii labirinturi,

Unde plin de dor și cuget studiază un poet.

Zarea-n flăcări se aprinde când urzeala-i de negreală,

Retrăgându-și a ei neguri lasă soarele să iasă,

Cu-a lui coame aurite și zâmbire triumfală!

Dimineții dând plăcere, vieții cugetare-aleasă”.

(Dimineața –Versuri-I.M. Gepianul

 

 

NOTA AUTORULUI

 

       Harta României este plaiul Mioriței, raiul românesc, unde părinții părinților noștri au trăit, au muncit, ne-au dat o Limbă și o Vatră. Ne-au făurit o istorie mare, ne-au lăsat înțelepciunea lor, neâmplinirile lor datorate vitregiei vremurilor, dar împăcați până la moarte că lasă urmașilor lor, copiilor lor, o țară frumoasă, vie, bogată! Ei dorm în veșnicie sub această glie! Avem să ne iubim originea și Neamul, să fim mândri de tot ce avem și păstrăm, de tot ceea ce au reușit, prin trude, suferințe și lupte, să ne dăruiască străbunii noștrii.

      Cultura și literatura daco-română are rădăcini străvechi. Sigur, nu suntem și nu am fost singuri pe această Planetă/Stea, dar, câte alte popoare au trecut prin Dacia daco-geților-români, au găsit cultură și civilizație, economie, bunăstare, arte. Artele au înflorit civilizația daco-getă. Artele și scrierile vremilor respective erau de o factură religioasă. Totuși germenii civilizației vechi din acest fond religios s-au născut. Că le numim azi păgânisme, cu zeități  fantastice, supranaturale, mă rog, e ceeace știau ei atunci în credințele lor, era o istorie a vremilor lor, și mai este și ceeace reușim noi azi să descifrăm în multiple feluri. Dar, încă in aceste începuturi observăm că se satiriza lăcomia pântecului,desfrânarea, mânia, trândăvia și slava deșartă. Dezvelindu-se totodată valorile iubirii între oameni, ceea ce ducea sigur înspre emanciparea umanității.  Iar dacă locul geografic în care aceste emancipări se dovedesc azi tot mai intens, ducând acul busolei cercetătorilor istoriei, arheologilor, academicilor  înspre pământurile Daciei, trebuie să fim mândrii. Să fim recunoscători înaintașilor noștrii care au dovedit cu curaj prin scrierile lor de etnoistorie, trecutul nostru strălucit așa cum a facut-o Nicolae Densușeanu. Să fim mândrii și de prezența acelor Titani și Zeități ce străbăteau drumurile Terrei și cele Celestiale, reale sau imaginare, deseori imaginate prin ficțiunea basmelor; de sesizat este că aveau comportamente omenești, aveau și puteri miraculoase, dar mai aveau și o ”țară a zeilor”, ce se identifică a fi împrejurimile Carpaților noștri est-europeni, adică în ținuturile Daciei preistorice. Și astea nu sunt lucruri ușor de trecut cu vederea, ci dimpotrivă sunt de mare valoare în studierea  istoriei românești și universale.

    Deși cartea aceasta adună versuri și proză, unele mai recente, altele mai vechi sau revăzute, recunosc folosirea unei large bibliografii atunci când au fost scrise, asezând deci tema aleasă într-o formă estetic literară, însă luminată de adevăr, de credința că avem a fi mândri de Neam, de Limba noastră daco-getă, ce se dovedește a fi matricea multor altor Limbi vorbite. Să ne iubim Vatra noastră sfântă, recunoscută a fi o adevărată Grădină a Maicii Domnului!

Să ne cunoaștem Istoria din începuturi, fără a ne tot răsuci în felurite direcții, după idei preconcepute, de înterese, ce nu folosesc deloc valorii și prestigiului Istoriei Românești! Să ne iubim acea Românie tainică, zicea Artur Silvestri, să ridicăm studiile dacologice la nivel de școli și universități afirmă azi cu mult curaj eruditul istoric și eminent epistemolog dr.Napoleon Săvescu. Să păstrăm sănătoasă morala tineretului nostru ne îndeamnă profesorul de Limba Română dr. Adrian Botez. Să ne păstrăm și îngrijim credința noastră creștină ne îndeamnă Preotul Prof.dr. Al.Stănciulescu-Bârda. Să ne cinstim morții  și eroii cazuți în războaiele de apărare a Țării, ne îndeamnă Preotul Gheorghe Nemeș.

În filme și cărți să imortalizăm Istoria și Crucile părinților din cimitire, nunțile celor tineri ce-și întemeiază noi familii, viața de zi cu zi, așa cum ne dă exemple proprii cineastul Ben Todica din Melbourne!

  Ca să revin la tema cărții mele ”Mitologiile-surse de studii istorice” amintesc o vorbă de duh a lui N.Iorga, care afirmă: ”Cel mai desăvârșit cavaler este acela care luptă și împotriva nedreptății, pe care s-a întâmplat a o săvârși el”. Și mai zicea in antichitate Seneca:”Poartă-te cu oamenii ca și cum te-ar vedea zeii; vorbește zeilor ca și cum te-ar auzi oamenii”. Și, ceea ce doresc eu acum cărții mele, este să aducă îndemn celor ce o citesc, la iubirea adevărurilor istorice și a Neamului în care s-au născut! Păstrarea și cunoașterea legendelor noastre și ale lumii, ca surse de cunoaștere a emancipării și evoluției umane, mai ales că istoria  nu stă pe loc, aceasta  fiind  într-o continuă desfășurare universală!

OPINII

 

Mult Iubite și Stimate Maestre Ioan Miclău,
Vă mulțumesc pentru cartea ,,Mitologiile… surse istorice…”  autor Ioan Miclău, carte pe care am primit-o on line și din care  am citit.
 Încerc în câteva fraze să descriu ceea ce m-a impresionat la citirea și răsfoirea cu atenție a acestei cărți.
Precum mulți români sunt și eu pasionată de mitologie, considerând-o adevăr, fabulație, istorie și într-o anumită măsură  reflectarea în tradiție a  celor sfinte  printr-o intuiție divină ivită în conștiința oamenilor din vechime.
Se poate observa o paralelă între facerea lumii,   comportamentul unor anumiți zei, asemănător cu a fețelor sfinte creștine, din păcate deformate de capacitatea de înțelegere precară a povestitorilor,  în cele mai vechi timpuri, când doar se intuia despre o doctrină dreaptă, înșiși primii învățăcei ai lui Moise și înainte de el, căutându-se,   un răspuns asupra trecutului omenirii și a legăturii cu divinitatea- cea care ne-a creat.
Acest aspect mi se pare existent în această carte. Precizez, specific mitologiilor, zeii cei buni acționând după legile bune. Zeus, zeul cel mare, fiind uneori îndurător, alteori supărat și multe aspecte oarecum asemănătoare viitoarei religii cunoscute creștine. Mitologia fiind un cumul de legende despre presupuse ființe divine și oameni  sau fenomene înzestrate cu forțe divine.
În continuare punctez altă idee. Dacă istoria și arheologia dovedesc existența pe arii întinse a traco-geto-dacilor, atunci conglomeratul acestei cărți susține prin creațiile sale originale exact aceeași arie de legende mitologice în care strămoșii strămoșilor noștri daco-geți împleteau o mitologie proprie națiunii proprii,   adăugând elemente autohtone.

Această bogăție a cărții care adună elemente de mitologie străveche a noastră printr-o muncă deosebit de grea, dar foarte utilă, formează quintezența cărții de o mare valoare documentară.  Autorul îmbracă acele descoperiri științifice în haina versurilor proprii meștelugite și foarte  grăitoare , de un estetic desăvârșit.
Această carte mai prezintă și valoare istorică inșiruind centrele vechi ale culturii europene și a lumii cunoscute în vechime, atribuind cu multă artă versificată specificul fiecărei localități sau zone  amintite în poezia respectivă.
 Cartea prezintă drept punct culminant nunta lui Sarmi ze cu Getusa și , deci întemeierea templului regal- sfântului lăcaș încoronat de ocârmuire a Daciei.
Elementele tradiționale care mai târziu s-au răspândit pe cale orală, sub formă de legende, tradiții, filoane de cultură în viața străbunilor noștri daci , fiind preluate în folklor, în basme ale românilor, care târziu de tot au  primit  slova scrisă cunoscută până în zilele noastre prin Petre Ispirescu și alți culegători.
Sursa de inspirație este multiplă după cum se scrie și în  prefață, dar autorul a adăugat mult din cele cunoscute de Domnia sa, culese și mai presus de toate, autorul, scriitor poet, Ioan Miclău  le-a îmbrăcat în harul poeziei  și al imaginației sale prodigioase.
 St, Constant, (Qc) Canada, Augudt 2020,
 Melania Rusu Caragioiu

—————————————

Ioan Miclău-Gepianul

CRINGILA, Australia

12 august, 2020

Lasă un răspuns