George ROCA: Sunteți un foarte cunoscut artist de muzică populară. Ne-ați putea furniza câteva date personale despre evoluția dumneavoastră până pe culmile succesului actual?
Constantin BAHRIN: M-am născut la 16 septembrie 1965 în localitatea Scheia, județul Iași. Prima oară am păşit pe scenă în clasa întâi, când împreună cu fratele meu ce cânta la acordeon, ţineam serbările şcolare. Astfel am devenit vedetele şcolii timp de 10 ani, după care povestea s-a repetat la oraş, la Iaşi, unde mi-am continuat studiile. Muzica populară este o moștenire de famile… părinții au cântat, din patru frați câți suntem, trei avem înclinații artistice. Copilul meu Rareş are 21 de ani şi a cântat cu mine până la 14 ani, după care şi-a ales alt gen muzical – muzică pop/rock… şi nu l-am mai putut introverti!
Am absolvit facultatea de drept şi profesez de peste 25 de ani în funcția de consilier juridic la o mare instituţie ieşeană. Școala populară de Artă din Iaşi am absolvit-o cu nota zece – având ca îndrumători pe domnul Dionisie Ilaș şi pe doamna Silvia Tomovici – doi profesori de excepție, din păcate amândoi trecuţi în lumea celor drepţi.
George ROCA: Câteva detalii despre festivalurile folclorice la care ați participat?
Constantin BAHRIN: Festivalurile folclorice în România sunt tradiţionale. Se iniţiază în urma unor necesităţi de a promova o tradiţie, o zonă, un nume sonor din mediul artistic sau din dragul de a promova folclorul zonal! Am câştigat foarte multe premii de gen… dar cel mai relevant este Marele Premiu la Festivalul de Doine şi Balade (Drăgăneşti Olt) – un festival ce promovează doina şi balada românească. Fiind un festival foarte greu şi pretenţios sunt singurul moldovean ce a câştigat vreodata un astfel de premiu în Oltenia! Celelalte festivaluri sunt foarte importante pentru mine dar fiind numeroase… nu am nici timpul necesar şi nici informaţiile corecte să le menţionez.
George ROCA: Cu ce orchestre ați cântat? Ce alte colaborări ați avut?
Constantin BAHRIN: Orchestre!? Am cântat cu toate orchestrele mari din ţară. Cele mai relevante sunt „Ciprian Porumbescu” din Suceava, „Lăutarii” şi „Mugurel” din Chişinău. Am colaborat cu toate posturile de televiziune din ţară şi nu numai – în special cele principale, precum TVR 1, Etno TV, Favorit TV, dar şi cu Dacia TV din Roma, Italia. Am fost invitat la foarte multe emisiuni. Este imposibil să le menţionez pe toate! Am o monitorizare aleatorie şi pot și vă spun că sunt peste 2.500 de evenimente şi emisiuni la care am participat. Am fost prezent pe scena Festivalului „Cerbul de aur”, Braşov în 2008, la Festivalul „Maria Tanase”, la Spectacolul „TVR 50”, la Festivalul Internațional Sibiu, la Festivalul „Nicolaie Sulac” din Chișinău, la spectacolul național de folclor la Sala Palatului – București 2011, la un recital la Braila, în 2014, ș.a.
George ROCA: Ce puteți să ne relatați despre promovarea colegilor de breaslă (muzicală, nu de drept!) în emisiunile pe care le realizați?
Constantin BAHRIN: La emisiunile de la radio şi de la televiziune pe care le realizez încerc să pun în evidenţă talente zonale – în special din arealul Moldovei – dar am avut şi invitaţi din Ardeal sau Oltenia. Promovez artiştii (şi nu pe mine!) cu ce aduc ei frumos din zona pe care o reprezintă prin cântece, port popular…
Venind dintr-un mediul artistic apreciez pe toţi artiştii talentaţi şi combat cu tărie fenomenul de migraţie din alte zone existenţiale către folclor – unde mulţi cred că se trăieşte bine şi se văd pe ecranul televizorului! Mulţi reuşesc să mintă publicul cu cântece inadecvate acestui segment şi tocmai de aceea eu combat cu tărie acest fenomen. Talentul se naşte şi apoi se şlefuieşte… dar niciodată nu se învaţă la şcoală. Eventual se perfecționează! Vocea ţi-o dă Dumnezeu şi mama ce te-a născut. Restul este muncă de pregătire…
George ROCA: Câteva cuvinte despre „casa părintească”! O mai vizitați din când în când?
Constantin BAHRIN: Desigur că o vizitez! A rămas pentru veșnicie în sufletul meu! Părinţii mei trăiesc şi au în jur de 80 de ani. Casa părintească este locul unde artistul Constantin Bahrin se relaxează, se simte încă copil! Livada era locul unde visam şi compuneam cântece în copilărie. Astăzi trec prin ea doar cu aduceri aminte, dar mai există şi este tot acolo în spatele casei – deci o „îmbrățișez” mereu când merg la părinţi! La părinţi nu cânt! Mă văd la televizor sau mai vin în oraş la concertele mele. Nici măcar în comună nu cânt… E un fel de paradox! Eu nu sunt invitat în comună mea să cânt de foarte mulţi ani. Lumea simplă mă iubeşte acolo şi mă adoră chiar, dar oamenii „deştepţi” ai satului nu mă iubesc pentru că celebritatea mea le ştirbeşte lor imaginea şi uite aşa… nimeni nu e profet în ţara lui. Cred că e un specific românesc!
George ROCA: Specificați-mi vă rog câteva din albumele pe care le-ați produs…
Constantin BAHRIN: Am 18 albume pe piața muzicală! Cu multe cântece care au devenit celebre precum: „Sus pe deal la cetăţuie”, „Horă cozmeștenilor”, „De la Iaşi la Chişinău”, „Oare ştie cineva?”, „De-acasă când am plecat”, „Băiatul tati, băiat” ş.a.
George ROCA: Vă mulțumesc pentru acest interesant interviu. V-aș ruga să transmiteți o urare pentru postul de radio ProDiaspora unde sunteți un realizator de seamă al emisiunii „Aşa-i Neamul Nostru Dat”!
Constantin BAHRIN: Mult succes postului de radio ProDiaspora cu ocazia împlinirii celor zece ani de existenţă! Salutari minunatei echipe, împliniri și să fim la înălțime ca deobicei! La mulți ani!
––––––
A consemnat,
George Roca
Iași, România – Sydney, Australia
16 mai 2019