tandră iubirea se trezește când vrea în istorie
decapitează
tot din dragoste căpcăunul
a vrut să muște din carnea ei
fragedă prinde timpul în țesătură
un creștin crede în minuni
fie Moldova
fie Muntenia
s-au îmbăiat în același ciubăr
s-au tras de același păr și aceeași limbă
toate la casa omului erau la fel
ce mai contau nuanțele
coroana e coroană în capul regelui
și în capul cerșetorului
(iubirea convinge
interesul constrânge
binele învinge
hora se încinge)
i-a iubit Cuza
ochii ei
mintea ei
pântecul ei
visau ai noștri
cândva
avea să aducă pe lume o țară dodoloață
ce-i făcea pe vecini să tragă brazda
tot mai aproape de ogradă
apoi
drag român
tandră iubirea vrea
să mai fie zgândărită
totuși
ai totul de-a gata
nu ai vrea să te ții de țara ta
24 ianuarie 2020
la masa de scris
Eminovici
la câte cuvinte distanță
prinzi voievodul în arcul versului
țintești inima cu sângele tău
visul poetului a perforat
zâmbetul lunii pe fața lacului
înoată sufletele romanticilor
sub pana învălurată
curg stelele în cuvinte
limba ta e o comoară
pusă sub privirile neostoite
jarul din truda baladelor
arde luceafărul de pe cer
în rugăciunea unui dac
sentimente
cum faci să transpir
psaltirea sub ochii umezi
în apa lui Dumnezeu
plutesc de acum versuri
și versuri
ai semnat
Eminescu
15 ianuarie 2020
de pe vale la mare
într-un glas te-am găsit
atât de tăcută
poezia mirosurilor dintr-un autocar
în drum spre mare
mi-ai șoptit o chemare în ochi pe nisip
zăresc urme
vorbe apuse după discul solar
mai aud
citirile din clasa întâi
prind gâze pe litera versului
șontâc- șontâc spre numărul paginii
un prinos de imagini în insectar
fiecare zbor
fixat în acul cu gămălie
tata mi-a dăruit zilelor felia de pâine
mama mi-a pus în ghiozdan zilele de mâine
învățătorul Șandru m-a deprins să le număr
să le scriu pe curat
una după alta s-au legat
iar bunicul mi-a tras cu ochiul șăgalnic
vezi… la asta dă-i titlul… viață
așa
prima poezie
las-o să zboare
după care
hai fugi la scăldat pe vale
la cruce lângă podu’ cel mare
și astăzi stau gură căscată bunicule
să mai scot din insectar o poezie
știi tu cum prinde să zboare
de la Ilimbav pe vale
la vale
până la mare
————————–——————
Gavril Iosif SINAI
6 februarie 2020
Revista LOGOS&AGAPE