Drumul spre mine…
Tu vino să găsești drumul spre mine !
Pe care muritori au eșuat.
Sau ei nu și-au dorit neapărat
Ca lor cu mine să le fie bine.
Pot face pe mulți oameni fericiți
Cu vorba dar și versul deopotrivă.
Și nu așa, ca și retrospectivă
Ci înțelepți și mult mai împliniți.
Revarsă peste noi trăiri mărunte
Din picurii ce-s limpezi dar și reci.
Lăsându-și urme pe bătutele poteci
Ce-acuma-s părăsite și cărunte.
Dar așteptarea surdă mă ucide
Și îmi provoacă chiar dezechilibru.
Îți trebuie tovarăș de … calibru !
Sau cineva în stare a deschide.
.
De-ar îndrăzni să vină ea la mine
Nimic pe lume nu ar mai conta.
Iar sentimentele s-or adăpa
Doar din iubirea ce nu-i o rușine.
Tu vino să găsești drumul spre mine !
Pe care muritori au eșuat.
Sau ei nu și-au dorit nepărat
Ca lor cu mine să le fie bine.
Poemul face parte din trilogia ”Sevrajul sufletelor” volumul III aflat în lucru intitulat ”Portativul sufletelor noastre”.
—————————————
Florin-Cezar CĂLIN
29 octombrie, 2018