Magdalena –Victoria Popa, celebra noastră balerină, a împlinit o frumoasă vârstă și 36 de de ani de când lucrează, non stop, ca maestra coregraf la Compania Naționala de balet a Canadei .
Cine este Magdalena Popa ?
Prin mama ei este urmașa a pașoptistului Axente Sever, colaboratorul lui Nicolae Bălcescu. Prin tatăl ei este nepoata prof. Șerban Popa care a făcut parte din grupul celor care s-au ocupat de construirea Ateneului Român și apoi de activitățile artistice din cadrul acestei instituții. Mama ei a fost pianistă iar tatăl doctor în științe fizico- chimice având diploma la Universitatea din București și apoi la Sorbona –Paris.
Uluitoarele ei calități artistice s-au manifestat din frageda copilărie atrăgând atenția profesorilor coregrafi: Elena Penescu –Liciu și apoi Anton Romanovski care o considerau “ un bulgăre de aur “.
Despre performanțele ei a început să se scrie în ziare încă de când avea 7 ani, mai ales în “Universul”. Datorită insistențelor balerinei [ venită din St.Petersburg ] Olga Lepesinskaia care vizitând școala de balet, a rămas uluită de talentul ei, a ajuns la Academia de dans Vaganova, una dintre cele mai faimoase școli de balet din lume.
În istoria acestei școli au fost consemnate două eleve care și-au făcut debutul pe scena teatrului Kirov încă din timpul studiilor: Galina Ulanova și 5o de ani mai târziu românca Magdalena Popa.
Începând din 1959 a fost premiată la Concursurile Internaționale de la Viena, apoi la Varna culminând cu marele premiu “Steaua de aur “ la al III-lea Festival și Concurs Internațional de la Paris în 1965. Avea 22 de ani când a învins toate balerinele celor mai renumite trupe din Europa și America. La concurs au participat ansamblurile de balet din Paris, Londra, St. Petersburg, Moscova, New-York, Scala din Milano, Munchen, Copenhaga și București. Atunci românii au intrat ca niște necunoscuți și au plecat învingători datorită Magdalenei Popa. Ca să se înțeleagă mai bine valoarea premiului trebuie să știți ca la concursul respectiv se acordau numai 6 premii:
Cea mai bună balerină, Cel mai bun balerin, Cel mai bun ansamblu, Scenografia [decor și costume ] Coregrafia si Muzica. Din juriu au făcut parte mari personalități din lumea dansului: Andre Jolivet, Serge Lifar, Ivette Chauvire, Rene Claire, Marcel Achard și alții.
Începând cu acel an [1965 ] numele ei s-a răspândit în toată lumea .
Cronicarii se întreceau în a-i aduce elogii, iar publicul o aștepta cu emoție pe frumoasa și talentata româncă, socotită cea mai buna Giselle a timpului sau…Natalia Makarova obținând doar premiul criticilor și ziariștilor.
Pentru Magdealena Popa dansul a fost o” patimă”. Nu ambiția, ci talentul, a condus-o zi de zi și cu cât avea mai mult succes cu atât muncea mai mult. Era convinsă că, dacă muncește cu pasiune, ”dansul devine un fluid al grației, siguranței și poeziei.
– Știu ca am calități deosebite,.. că m-am născut cu ele, spunea Magdalena, dar asta nu face decât să ma oblige să muncesc din ce în ce mai mult. Sunt convinsă ca atunci când ești interesat numai de succes, stările psihice se alterează iar talentul dispare.
Magdalena Popa a dansat pe toate marile scene ale lumii. A fost invitată și a făcut parte din multe Jurii Internaționale din Japonia până în America.
Alături de soțul ei Amatto Checiulescu a dezvăluit lumii frumusețile artei dansului, dar niciodată nu l-a confundat pe Amatto soțul, cu partenerul balerin și coregraful Amatto Checiulescu.
În acest fel s-a păstrat între ei o armonie deplină…
Nu greșesc dacă afirm că ea a fost sclava profesiei sale pentru că mă gândesc la exercițiile sale zilnice.
O superba caracterizare i-a făcut colega mea Marcela Popescu spunând: ”A fost minunea albă imponderabilă care plutea de parca ar fi uriât pământul și se înălța, se lungea, se mladia ca o zâna fermecată, dar când rolul i-o cerea se transforma într-o salbatecă, era voluptoasa și tentantă ca însăși viața “.
Nici dupa ce a născut-o pe Ama, fata lor, (acum mama a patru copii) nu a stat în concediul maternal. A uluit pe toată lumea când a revenit pentru, a pregăti premiera baletului:”Esmeralda “( din l4 martie l976).
Gloria i-a luminat viața până în 1981 când fratele lui Amatto plecând într-o vacanță în Germania ( in vremea aceea, de Vest ) a preferat să nu se mai întoarcă.
Atunci li s-a schimbat viața. Li s-au retras pașapoartele și li s-a interzis legătura cu ansamblurile de balet din alte țări, cu care lucraseră atâția ani….
În fata unei asemenea situații, ei care erau socotiți de către străini “ ambasadori” ai țării lor, nu puteau îndura umilirea.
După un an, datorită talentului ei, membrii Juriului Internațional de la Jackson – Missisippi au insistat atât de mult pe lângă oficialii din România încât au fost nevoiți s-o lase sa plece în America.
Chiar dacă a primit un pașaport pe termen scurt, drumul spre libertate era deschis. Amatto și părinții ei au luat hotărârea ca Magdalena să nu se mai întoarcă și să rămână în America. Soarta a hotărât însă altfel pentru că întâlnirea cu Betty Oliphant – directoarea școlii naționale de balet a Canadei- și Alexander Grant –directorul companiei naționale de balet au determinat-o să accepte postul de maestră de balet la compania naționala în Toronto.
Gândul ca nu va mai dansa – deși avea vârsta la care alte colege ale ei se retraseseră –o intrista dar, nu putea să-și abandoneze ambiția de a face ceva pentru a-și salva familia.
De teama ca ar putea să-și piardă soțul, fetița și părinții de care nu se despărțise niciodată, a comunicat în țară că s-a angajat temporar plătindu-și taxele obligatorii către Agenția care se ocupa de artiști.
Datorită intervenției Guvernului Canadei familia i-a fost alături după un an abandonând o casa în care Magdalena și Amatto investiseră tot ce câștigaseră în turneele din străinatate timp de 2o de ani .
Asa și-au început noua lor viață în țara numita Canada. Șansa lor de “ a fi din nou “acasă” s-a datorat pasiunii pentru munca. Magda, asa îi spun de când o cunosc, împlinește 27 de ani de când îi perfecționează pe tinerii balerini canadieni iar Amatto a predat la școala unde era directoare Betty Oliphant. Fata lor Ama a urmat facultatea de Politehnică, s-a căsătorit și are 3 copii. Părinții Magdalenei au plecat la Dumnezeu însă au fost multumiți de reușitele fetei lor pe care o adorau…
In acest timp in tara au fost distruse filmele realizate cu ea fiind considerata “transfuga” Ce revoltator !.. Cei ce au facut acest lucru nu s-au gandit ca valorile culturii trabuiesc pastrate.
Oleg Danovski, coregraful, director al ansamblului de balet al Operei din Bucuresti, care a lucrat cele mai importante lucrari din repertoriul Institutiei respective cu Magdalena Popa ,spunea ..” Din cauza ignorantei celor de la putere a fost pierduta o mare valoare si acest lucru se va simti multi ani, ea fiind greu de inlocuit “…
De cand este in Canada cronicarii specializati in arta dansului au subliniat, chiar de la venirea ei, rolul deosebit pe care il va avea in solidificarea ansamblului de balet din Toronto, revenind cu elogioase aprecieri ori de cate ori se petrece un eveniment artistic. Puteti cerceta ziarele : Toronto Star si The Globe and Mail.
Pe langa activitatea de maestra principala de balet a creat spectacole in Australia, Germania si impreuna cu Amatto –sotul ei –de doua ori in China.. Cu cativa ani in urma, aflandu-ma in Toronto, mi-am revazut “ idolul artistic” si am tinut sa realizez un film,chiar daca ar fi fost mic,dar avea ca subiect marea vedeta de care ma ocupasem multi ani in Romania. Dupa 15 ani , ne-am vazut aproape zilnic acasa sau la Teatru,am stat de vorba ajutand-o sa-si descarce necazul,durerea,dorul de locurile unde s-a nascut…
Am stat de vorba si cu cateva personalitati din Companie. Am inceput cu dl James Kudelka, regizorul – coregraf, director artistic in vremea aceia care mi-a marturisit: “…Cand Magdalena Popa lucreaza cu balerinii, nimic numai conteaza…nici efort, nici timp, totul fiind dus la limita maxima. Aceasta este de fapt rațiunea după care trăiește..
Ea scoate la iveala în tinerii pe care-i pregatește: muzicalitatea, spiritualitatea, emoțiile și inteligență, iar instinctual ei înăscut o conduce sa-i descopere pe cei dotați formandu-i pentru o carieră internațională. Sunt onorat să lucrez alături de ea “….
Directoarea a Companiei Naționale de balet a Canadei doamna Karen Kain.
Domnia sa mi-a spus…
“O cunoșteam pe Magdalena Popa înainte ca ea sa vina în Canada. Îmi vorbea despre ea partenerul meu de dans Sergiu Stefanski care dansase cu ea la Bucuresti. Am întalnit-o apoi când era în Juriile Concursurilor Internaționale de dans de la Moscova și apoi în Japonia. Marele meu regret este ca n-am putut lucra cu ea mai devreme. Ea mi-a demonstrat cu delicateta teoriile ei lasându-mi timp să le asimilez și să-mi corectez tehnica în limitele la care puteam sa ajung. Acest lucru m-a ajutat sa-mi prelungesc cariera solistica și îi mulțumesc.
Este foarte important tot ceea ce a facut pentru baletul canadian. Noi am avut intotdeauna balerini minunați dar n-am înțeles bine tehnica clasica, iar Magdalena Popa a contribuit enorm în acest sens”…
Prim balerina Chan Hon Goh, care s-a retras de curand, declara :…”Am lucrat cu Magdalena de cand am venit la Companie si au trecut multi ani…Pentru mine Magdalena Popa reprezinta dansul la cel mai inalt nivel posibil. Are o maretie ce vine dinlauntrul sau.. E greu sa te ridici la asteptarile ei, dar ce mare satisfactie ai cand reusesti !..”
Sa adaugam si cele spuse de prim balerina Greta Hodgkinson
..” Cel mai important lucru pe care l-am deprins din lectiile cu Magdalena este totala schimbare a modului de lucru. Am reluat totul de la inceput, antrenandu-mi corpul prin tehnici deosebite de cele pe care le cunosteam.. Acum aplic tot ceea ce ea m-a invatat si toate spectacolele mele, fie ca sunt clasice sau modern-contemporane, au la baza invataturile pe care i le datorez..”
Dupa cum vedeți, Magdalena Popa are aici o pozitie foarte solida, facand parte dintre vedetele artistice ale Canadei.
Mergeti la” Hammingsbird” și veți vedea placa pe care-i este înscris numele.
La mulți ani Magdalena, din partea prietenilor tăi de la Observatorul !
–––––––––––––-
Florica GHEORGHESCU
18 august, 2018
http://www.observatorul.com/default.asp?action=articleviewdetail&ID=18767