Florentina SAVU: Mamă, am cules cireșul

Mamă, am cules cireșul

Ciorile îl prăduiau

Așa, precum noi odată,

Când eram cu toții wow,

.

Copii nebuni și pofticioși,

Cu cireșe la urechi,

În iunie ne răsfățam

Strângându-ne în perechi.

.

Se apropiau vacanța

Și Rusaliile, iar.

Eram atât de fericiți,

Ca și fluturii hoinari!

.

Am cules cireșul, mamă,

Dar tu nu mai ești cu noi,

Dorul urcă și coboară,

De părinți suntem prea goi!

.

Gol ne este și cireșul,

Culoarea i-am scuturat,

Îl privesc cu adorare,

Sper însă că m-a iertat!

.

Ciorile-i mai dau târcoale,

Dar să-și pună pofta-n cui,

Gărăiesc nervoase tare

Și-o pornesc în zbor, hai-hui!

.

Mamă, îți trimit cireșe.

Să le dai, te rog, la toți,

Să vă gândiți cu drag la noi,

La acei copilași „hoți”!

Florentina SAVU

Lasă un răspuns