Dăruirea
Primăvară, vârfuri în inflorescențe,
Mireasma-n păduri dezgolite de jar,
Doar îngerii stau în veşminte trudite,
Mă leagănă în amintiri iar şi iar, şi iar.
Aud săltat de păsări zglobii pe ramuri,
Fine sunete-mi ridică obosită privirea.
E lumină în codru şi-i lumină în mine,
E martie şi a ‘ntinerit în clipe pădurea.
Inele curate îmbracă trupuri cernite.
Mă plec peste ele-n calmă îmbrățişare.
Mi-e sete de libertatea privirii din cer,
De vis curat, trăiri din senina depărtare.
Mă sui pe vârfuri de nouă primăvară.
Ce alb, încărcat cu esență de petale!
Întind brațele, să te am mai aproape…
„- Copilă!” îmi spui şi mă prinzi în ale Tale.
———————————
Eugenia BUCUR
Slatina
25 ianuarie 2020