Țara mea
Țara mea, poem și cântec
Cuvânt viu săpat în inimi,
Țara mea, iubit descântec
Sufletul aș vrea să-ți vindec.
Țara mea cu munți și văi,
Cu despletite cărări,
Doină ce răsună-n căi
De lumină și văpăi.
Țara mea, lacrimă arsă
De dureri apăsătoare,
Ne ești mamă, ne ești casă,
Hrană ce ne stai pe masă.
Țara mea, ne ești alean,
Mângâiere și lumină,
Tu transformă-mă-n oștean
Să înfrunt pe cel viclean.
Țara mea, ne ești poveste
Cursă-n istorii amare,
Mulți încearcă să conteste
Calitățile-ți oneste.
Mulți încearcă să dezbine
Scumpul tău popor bribeag,
Ura soră ne devine
Transformîndu-ne-n bovine.
Nu-i lăsa să ne ucidă,
Nu-i lăsa să ne-asuprească,
Nu-i lăsa să ne decidă
Soarta noastră translucidă.
Țara mea, adu acasă
Tot poporul tău cel sfânt,
Să te transforme-n crăiasă,
Să te facă iar mănoasă.
Adu frații iar în țară
Să nu mai fie străini,
Împărțeala să dispară
Țară și diasporă.
Rudele devin străine,
Frații azi nu mai sunt frați,
Dușmanii vor să îți termine
Idealuri vechi, creștine.
La mulți ani, iubită țară,
Binecuvântări cerești,
Sărutăm a ta comoară,
Cu dragoste ne-nconjoară!
———————————–
Emilia-Paula ZAGAVEI
1 Decembrie 2019