Trădat Doamne pentru 30 de arginți
Ai întrat Iisuse la Ghetsimani-n grădină,
Cu tristețe mare ce te-ardea-n inimă,
Gândul îți era abătut, tare-negurat,
Când discipolii la cină ți-ai chemat.
Noaptea era neagră, ca un stins tăciune,
Apostolii mirați, te-ntrebau ce-i cu tine,
Dar oftatu-i adânc, blândule Iisus,
Și cu glasul trist, tremurat le-ai spus:,
Că în seara asta cu ei împreună vei cina,
Dar această cină va fi ultima,
Seara următoare cu toți vor lipsi,
Căci tu printre dânșii, nu ai să mai fii.
După miezul nopții când cocosul va cânta,
De tine cu toții se vor lepăda,
Cu tremur în glas, le-ai spus triste cuvinte,
Și că unul dintre dânșii fariseilor te va vinde.
Discipolii neluând în seamă vorba ta,
Te rugara de poți tu ai învăța,
Ce rugă să spună când le vei lipsi,
Credeau că glumești, că nu vei mai fi.
Impartindu-le apa, vin și pâine,
Le-ai dat trupul tău, sângele din vine,
Apoi cu glas dulce le-ai spus Doamne – n fine,
Sfânta rugaciune cu care să se-nchine (Tatăl nostru).
Unul din discipoli, pe față te-a sărutat,
Însă Tu știut-ai că de el vei fi tradat,
Apoi întristat cu gândul tăcut,
Zisa-i că vei fi trădat c-un sărut.
Beznă nopții mute încet se lăsase,
Apostolii tăi mersera spre-ale lor case,
Tu-ai rămas tăcut, până în miez de noapte,
Lângă un măslin te rugai în șoapte,
Te gândeai la lume, te rugai pentru ea,
Și-ți implorai Tatăl, pentru ai ierta,
Pe pământ și-n cer să se facă voia Sa,
Sufletele lor, era împărăția Ta.
Cu nedumeriri, temeri ce le aveai în gând,
Auzii cocosul de trei ori cântând,
De-undeva din umbra grădinii întunecată,
Soldații te-au prins, legându-te-ndata.
Fusesesi, doar pentru 30 de arginți trădat,
De Iuda care de greșeală seama și-a dat,
Și – și sfârșise viața în cel mai crunt păcat,
Căci se spânzurase singur într-un copac.
Cumplită de lunga îți fu-această noapte,
Căci ți-au pus ostașii cruce grea în spate,
De-aici începuse Iisuse cruntă a Ta soartă,
Hotărâtă de o nedreaptă judecată,
A fariseilor, hoarde barbare, păgâne,
Ce mult te urau, având teamă de tine,
Că le vei fi-mparat ei ast-au crezut,
Fără s-aibe credință te voiau omorât.
Drumul crucii tale a fost nespus de greu,
Sub icoana-ți sfântă, astăzi Doamne eu,
În genunchi mă rog, fac 12 metane,(metanie),
Și te rog plângând, ca să ne ierți Doamne,
Tot păcatul rău cu care noi far’sa vrem greșim,
Și în orice zi slabi și neștiutori te răstignim.
——————————-
Elena TUDOSA
25 aprilie 2019