Elena TUDOSA: O lacrimă

O lacrimă stă să curgă,
De sub pleoapa stângă,
Fiindcă inima nătânga,
N-a înțeles c-o să plângă,

A iubit făr’a gândi,
Că iubirea-i păcătoasă,
Acum e fripta și arsă,
Teamă-i că s-o prăpădi.

Zvacneste sărmana – n piept,
Își poartă durerea sa,
Rău se zbate lacrima,
Sub pleoapa ochiului drept.

N-a știut bine s-aleagă,
Pe cine-n viaț-a iubi,
Ruptă-i coarda inimii,
Dar cine s-o înțeleagă?!

O lacrimă-ntr-una șterg,
Zile-ntregi și nopți la rând,
De ce îmi mai ești în gând,
Nici acum nu înțeleg.

Lacrimile râu coboară,
Din ochii mei triști și goi,
Aș da timpul înapoi,,
Și aș vrea să nu mă doară,

Când în iubirea-i crezut,
Și-ai pus suflet mult în ea,
Singură doar lacrima,
Este-al inimii dulce alint.

O lacrimă stă să cadă,
Și mă rog la Dumnezeu,
Să te-ajungă dorul greu,
Când ți-o fi viața mai dragă,

Ai să vrei să fii al meu,
Insa de tin’ n-oi mai ști,
Căci ochii mei castanii,
La tin’nu vor mai privi,
C-au sfârșit a te – ndragi.

——————————-

Elena TUDOSA

16 aprilie 2019

Lasă un răspuns