Chiar în zi de Dragobete
Frunzulița de scaiete,
Chiar în zi de Dragobete,
Când băieții pendelete,
Merg cu drag l-ale lor fete…
La căsuța cu cerdac,
Unde-am sădit liliac,
Scârțâie portiță-ncet,
Eu pe Gheorghiță-l aștept,
Cu dorul în inimioară,
Ca în fiecare seară,
Număr orele mereu,
Dar vad ca Gheorghiț-al meu,
De-o vreme mă cam minteste,
Și la alta să oprește,
Teamă am că nu mă mai iubește,
La min’nu se mai gândește.
Dar eu nu îmi sar din minte,
Și fiindcă-s fata cuminte,
Frumos astăzi mă îmbrac,
Și-am sa ies la hora-n sat,
Am sa-mi pun în par o floare,
Busuioc la cingătoare,
Și am să ies la jucat,
Cu Vasile cel bogat,
Care de mult îmi vrea bine,
Să se însoare cu mine.
Te-am iubit Gheorghe cu foc,
Și – ai dat cu piciorul la noroc.
Chiar de încă te iubesc,
La min’nu te mai pripasesc,
Gata, de azi m-am gândit,
Cu Vasile mă mărit,
Eu i-s draga, la mine-o sa țină,
Și-o să-i fiu bună gospodină.
De-oi purta-n suflet dor si-alean,
Vasile se trage din bun neam,
Să-mi treacă doru’de tin’ Gheorghiță,
Am să seamăn în grădiniță,
Drept aproape de portiță,
Flori mândre de lamaita,
Să te-mbete-al lor parfum,
Ori de câte-ori treci pe drum,
S-oftezi Gheorghiță din greu,
Că n-o fost să fii al meu.
Atunci când te-ai însura,
Dor de mine să-ți usuce inima,
Să n-ai liniște și pace,
Chiar de viața cursu -și face,
Dorul meu te-ardă cu foc,
Chiar de-o fi să ai noroc,
Să-ți frigă rău sufletul,
Să plătești scump iubitul.
Viața este trecătoare,
Își urmează cursul său,
Leana nu e fata mare,
Și nici Gheorghe nu-i flăcău,
Au încaruntit la tâmple,
Pasul li-i desperecheat,
Au obraji brazdati de riduri,
Trupul li-i încovoiat,
Merg pe drum iată vorbind,
Își aduc cu drag aminte,
Să duc către tintirim,
Cu lumânări la morminte,
Pe furiș ei se privesc,
Mai oftează când vorbesc,
Spunându-și c-o greșit mult,
C-au luat și n-au dorit,
Însă timpul le-a trecut,
Si nimic nu-i de făcut.
Dragi flăcăi și voi dragi fete,
Astăzi este Dragobete,
Iubirea cu voi sa fie,
Până sus în veșnicie,
Luați seama ce iubiți,
Să nu fiți dezamăgiți,
Alegeți cu sufletul,
Ca să n-aveți regretul,
Alegeți cu inima,
Chiar de-o fi a aștepta,
Dragobete să vă fie,
Dragoste și bucurie,
‘N inimă flacără vie.
Azi iubirea,
Uf! Ce frumos vis am avut,
Din somn iată m-am trezit,
Am zărit așa în gând,
Pe-adierea unui vânt,
Ce îmi flutura prin plete,
Chiar acum de Dragobete,
Îmi dăduse cu plăcere,
Un sărut și-o mângâiere,
Ce-o însemna acest vis?!?
Eh! M-am apucat de scris.
Azi nu vreau ca să mai plâng,
Și perna-n brațe s-o strâng,
Azi iubirea noastră eternă,
Nu vreau s-o înec în pernă.
Cu creionul pe hârtie,
O Invoc în poezie.
Cui ii place s-o citească
Și cu drag să se iubească.
Nu doar în aceasta zi,
Ci oricând , oriunde – ar fi.
Azi iubirea mea-i departe,
Pe-aripi vântul să ii poarte,
O mângâiere și-un sărut,
Si să-i spună că nu-l uit,
Și că îl iubesc mult, mult.
——————————-
Elena TUDOSA
24 februarie 2019