Te chemam în fiecare noapte
Te chemam in fiecare noapte
când ningea cu fluturi peste porți ,
dar erai străin ca o cometă
care lumina potecile la morți.
Te strigam in fiecare gară
călător spre alte săli de așteptare ,
te pierdeam mereu la ‘nvălmășeală ,
dar din rugul ce-ți eram ,
tu erai grăbit s’ aprinzi …o lumânare !
Te iertam plângând si-atunci si-acum ,
tâmplele-mi sunt ninse de zăpezi ,
mi-au rămas doar cuiele din răni
și credința că te-ntorci în gară să mă vezi.
————————-
Elena NEAGU
18 aprilie 2019