Dragii mei confrați literari,
Cuvine-se ca de la distanță să vă adresez un cuvântul de salut, de admirație și prețuire pentru actul cultural dedicat limbii și culturii neamului nostru, dând ființă unui cenaclu literar. Va mulțumesc și mă simt onorată că m-ați numit membru de onoare. Ba mai mult încă, la un moment dat, s-a pus problema de a da numele meu acestui cenaclu. Bine ați făcut că nu ați luat această hotărâre, din mai multe motive. În primul rând, cred că e mult mai bine dacă numele sugerează ceva și din ceea ce v-ați propus, precum: „LUMINA DIN CUVÂNT”, sau altceva asemănător.
Apariția acestui cenaclu aproape că se impunea de la sine, căci în Alexandria, ca și în alte localități ale județului Teleorman, există o remarcabilă efervescență a actului creației literare, așa cum am observat în vizitele pe care le-am făcut în zona mea natală. În afară de asta, cum e bine cunoscut, stă la bază moștenirea literară lăsată de mari nume de scriitori, începând cu Marin Preda, Zaharia Stancu, Gala Galaction și lista e prea lungă pentru a numi pe toți cei care au mărit zestrea culturală a Teleormanului și respectiv, a țării.
Privind în viitor, mi-ar place, dragii mei confrați, să văd că acest inimos colectiv, urcând treptele afirmării, să rămână departe de nefericita INVIDIE care bântuie prin toate ungherele artistilor, și, ca atare, să nu lăsăți capra vecinului să se plimbe nestingherită printre voi.
Eu nu va dau niciun sfat, fiindcă nu îmi permit, doar va spun cum mi-aș dori să evolueze acest cenaclu de care sunt atașată din plinul inimii, chiar dacă mă aflu peste mari și țări. Distanțele nu sunt întotdeauna de neînvins, mai ales cu ajutorul tehnicii tot mai evoluate.
Mi-ar place să domine armonia și buna înțelegere născute din noblețea, eleganta, distincția, delicatețea și rafinamentul șlefuit de cultură în tot ce se spune și se face, pentru că întâlnirea să fie așteptată cu nerăbdare și bucurie. Comentariile făcute lecturilor prezentate să pună în valoare ceea ce a reușit autorul să facă mai bine, dar nu afirmații gratuite care sunt atât de dăunătoare, ci susținute de argumente gândite și cumpănite cu atenție. Scrisul se face rupând ceva din suflet și nu trebuie călcat cu bocancii cu ținte pe acest suflet. Impactul autorulului cu cititorii să nu fie un act de descurajare.
Asta nu înseamnă că ne ferim să spunem și ceea ce ar fi putut fi scris mai bine, ceea ce nu a putut realiza autorul. Pentru asta ar trebui să ne amintim o frumoasă lecţie pe care adesea o uităm, o lecție lăsată de I L Caragiale desprinsă din creațiile sale, că poţi să fii sarcastic cu bonomie, maliţios cu amabilitate, zeflemist cu calm superior, tăios cu zâmbet suav, muşcător cu politeţe.
Cu un zâmbet încărcat cu încredere într-un viitor strălucit, vă îmbrățișează cu mult drag, de peste largul zărilor, dar cu suflet teleormănean!
–––––-
Elena BUICĂ
Pickering, Toronto, Canada
Decembrie 2019