Magdalena ALBU: Guvernul „meu” – aripa dură a neokominternului și a bioterorismului mondial?!

„Avem de-a face cu un război nevăzut numit bioterorism (…)” (cercetător științific-preot COSTEL VÂNĂTORU)

 

Ca un blestem nedezlegat vreodată ori ca o rotire în gol a unei roți veșnic stricate, episoadele istorice dure din istoria ultimului secol de viață a poporului român se derulează cu o frecvență alarmantă, de neținut în frâu, parcă. Nu ieși bine dintr-un război mondial că intri într-altul, nu scapi de un experiment de crimă socială, precum „fenomenul Pitești”, că dai peste altceva, la fel de grav și de antiuman, sub raport ideologic. Bunăoară, să ne amintim, în acest context, de mulțimea colorată a tuturor activiștilor întunericului neokominternist de pe teritoriul patriei, precum Marcel Pauker, Gheorghe Cristescu, Gheorghe Bujor ș.a., apoi, mai târziu, Ana Rabinsohn-Pauker, Iosif Chișinevski, Leonte Răutu, Vasile Luca, Petre Borilă, Leon Tismăneanu, Valter Roman, Ilie Pintilie etc., cu prelungirile lor de azi. De regulă, contemporaneitatea, din ignoranță și atitudine, de obicei, arogant-indolentă, trece extrem de repede de la un palier istoric sticlos la altul, tragând cu ușurință oblonul peste suferințele și jerftele predecesorilor ei iluștri ori peste colaboraționismele abjecte ale unora dinre aceștia cu noile regimuri politicard-securistoide instaurate, regimuri din năstrapa cărora ultimii (anterior menționați) s-au adăpat în mod continuu, focul negru al oportunismului oferindu-le favoruri peste favoruri în Agora comunitară, așa cum se întâmplă, iată, și în prezent.

Între actualul guvern liberal și structurile Kominternului, care, o dată pătrunse pe teritoriul românesc după Revoluția bolșevică din Rusia, au făcut ravagii în rândurile intelectualității și societății românești, în genere (a se vedea, spre exemplu, la sfârșit de Al Doilea Război Mondial, cazul tragic al binecunoscutei aviatoare-parașutist Smaranda Brăescu ori atentatul din anul 1920, din Senatul țării, când, printre cei răniți, s-a aflat și generalul Constantin Coandă, tatăl inginerului-inventator Henri Coandă, unul dintre geniile aviației românești), pare a nu exista, în momentul de față, practic, nicio diferență, modul de comportament abuziv al guvernării reflectându-se în însăși schimbarea din funcții a unor personalități importante ale țării, pe baze criterial-algoritmice complet nefondate. Cu alte cuvinte, prin recenta decapitare, fără absolut niciun motiv relevant, a preotului-cercetător științific și director al Băncii de Gene din Buzău – Costel Vânătoru -, de către actualul ministru al Agriculturii, guvernul Orban poate fi acuzat, indubitabil, de atac dirijat la siguranța națională a României. În mod similar, putem discuta și despre „cazul” doctorului Raed Arafat, căci medicina de urgență reprezintă, la fel ca și siguranța alimentară, un alt palier prioritar pentru națiune.

„Avem de-a face cu un război nevăzut numit bioterorism, adică poți importa o sămânță inoculată cu un virus sau cu o bacterie, o pui în pământ, aceea se dezvoltă și-ți elimină planta ta autohtonă, specia.”, declara, de curând, Dl Vânătoru, un război soldat, pe plan național, cu distrugerea cercetării științifice fundamentale și aplicate în aproape toate domeniile de activitate, adăugăm noi, nu numai în agricultură. Căci, continua apodictic Domnia-Sa: „Distruge cercetarea și atunci țara poate să fie invadată de oricine vrea să vândă ceva! Practic, suntem la cheremul marilor companii. Domeniul cercetării a fost decapitat prin pierderea finațării, prin pierderile de patrimoniu, prin tot acest dezastru înregistrat la noi, în ultimii treizeci de ani.” Dacă „Fără aurul Băncii Naționale putem trăi, dar, fără mâncare, nu!” completează fostul director al Băncii de Gene de la Buzău. „ (…) aceste resurse genetice au valoare de tezaur pentru că nu pot fi cuantificate în bani. Ele reprezintă pâinea viitorului. Aceste semințe, dacă nu le punem la adăpost, automat vom fi tributari importului (…).” – iată o atitudine profund patriotică și firească, dublată de o gândire lucidă, obiectivă, aparținând unui, deopotrivă, slujitor devotat al Bisericii Ortodoxe și al horticulturii românești – Costel Vănătoru.

Cel mai bun specialist din România și unul dintre cei mai buni din lume, la ora actuală, din domeniul legumicol, care și-a dedicat cei treizeci de ani de misiune spiritual-științifică conservării patrimoniului genetic autohton, accentua, cu precădere, asupra faptului că zestrea „pe care a semănat-o Dumnezeu” peste România și „care este a noastră, din moși-strămoși”, acum, se află în mare pericol de dispariție. Starea de veghe a preotului-cercetător Costel Vânătoru din Buzău s-a axat, de-a lungul timpului pe asigurarea continuității muncii antecesorilor săi, precizând, pe de o parte, iminența pericolului grav, ce poate afecta țara în urma folosirii materialului semincer importat, și anume: „O parte dintre aceste semințe pot să aducă nenorocirea în România, să aducă boli, dăunători, care se inoculează în sol și care pot rămâne aici (…).”, iar, pe de alta, presiunile extraordinar de puternice, care se exercită, de ani buni, privind introducerea organismelor modificate genetic. De aceea, mărturisește Domnia-Sa, etica profesională ar trebuie să reprezinte un principiu funciar al activității de bază din cercetare: „Știința poate fi bună, dacă este pusă, cu discernământ, în slujba oamenilor, dar poate să fie și dăunătoare, dacă o facem pentru interese materiale sau periculoase.” Cu alte cuvinte, „Un cercetător adevărat are limite și știe până unde îi este permis să lucreze și unde încalcă legile lui Dumnezeu”.

Preotul-cercetăror dr. Costel Vănătoru, premiat  de curând de către Părintele Patriarh Daniel al BOR, pentru prezervarea patrimoniului  național, cu cea mai înaltă distincție pentru clerici – Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus”, a fost demis, abuziv, iată, de niște politicieni fără idealuri și lipsiți de dragoste adevărată față de țară, tocmai pentru înalta Domniei-Sale conștiință națională pe care o posedă, anume aceea de a nu face absolut deloc jocurile marilor companii din exteriorul țării privind materialul semincer, ci de a fi dedicat, trup și suflet, cauzei românești intrinseci. Cu 22 de creații bilogice la activ, din care 15 soiuri clasice omologate și brevetate și trei hibrizi, alte patru creații așteptând răspunsul de la OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci), Costel Vânătoru reprezintă, evident, o concurență acerbă pentru biotehnologiile moderne, care „au repercusiuni grave asupra sănătății, rezultând legume și fructe obținute cu substanțe de sinteză, adevărate bombe chimice periculoase pentru sănătate”. Proiectul național „Banca de Gene” de la Buzău, un proiect unic pentru care s-a luptat, la fel ca și doctorul Raed Arafat cu înființarea SMURD-ului, ar fi fost nu numai un motiv de mândrie autohtonă și un etalon pentru comunitatea științifică mondială, dar și UN VECTOR DE PUTERE A ROMÂNIEI PE PLAN EXTERN ÎN CEEA CE PRIVEȘTE SIGURANȚA ALIMENTARĂ A POPULAȚIEI. Din această perspectivă, demiterea fără motiv de către guvernul actual a celui mai bun specialist în horticultură din țară este echivalentă cu o crimă evidentă, dar și cu un atac, repet, dirijat asupra siguranței naționale înseși.

Tradiția zonei Buzăului în privința muncii de ameliorare soiurilor, desfășurate, la nivel empiric, în mănăstiri, este binecunoscută, Cuvioșii Vasile de la Poiana Mărului și Paisie Velicicovski fiind cei care au înființat plantații pomicole pe terenurile acestor sfinte locașuri de închinăciune. De asemenea, vechii călugării de la obștile buzoiene purtau în buzunarul lor cosorul sau briceagul de altoit, spunea preotul-cercetător Vănătoru, și astăzi întâlnindu-se, „prin Munții Buzăului, chiar prin păduri, câte un măr sau un păr altoit” de ei. Județul Buzău deține, așa cum spune Costel Vânătoru, și „cea mai bogată colecție de tomate din țară și una dintre primele din Europa”, cu un număr de peste 500 de soiuri, cele mai multe tradiționale. „Au pătruns pe piață soiuri străine, olandeze, americane, care puneau în pericol pe cele tradiționale.”, motiv pentru care „Am creat aceste baze de germoplasmă, ca să protejăm patrimoniul genetic, pentru a-l păstra și înmulți (…).”, mărturisește distinsul cercetăror român în horticultură.

„TREBUIE SĂ CONSERVĂM PATROMONIUL GENETIC AUTOHTON, PENTRU CĂ (…) VA FI RĂU DE NOI.”, afirmă Costel Vănătoru. De aceea, „avem nevoie, în regim de urgență, de o bancă de gene”. Ca patriot adevărat, cu o înaltă conștiință de neam și patrie, Domnia-Sa specifica următoarele: „PLEACĂ BANI FOARTE MULȚI DIN ȚARĂ, pentru că, neavând capacitatea să păstrezi soiurile, să le multiplici, să faci sămânță de calitate în România, fermierii noștri sunt obligați să cumpere sămânță din afară. (…) PIERDEM MILIOANE DE EURO ÎN FIECARE PRIMĂVARĂ numai pentru sămânța hibridă pentru spații protejate. România asigură sub 5% semințe, care pot fi cultivate în sere și solarii. (…) Putem să revitalizăm domeniul cercetării în România, dar avem nevoie de fonduri și spații protejate.” În aceste declarații, pare a sta cheia demiterii abuzive, de tip kominternist, a directorului Băncii de Gene de la Buzău – Costel Vănătoru.

Potențialul agricol autohton este unul uriaș, iar strănii cunosc bine acest lucru, cele peste 9 milioane hectare de teren productiv transformând România într-o putere economică importantă, capabilă să-și susțină atât nevoile interne de hrană ale populației, dar și să exporte excedentul creat, oriunde în Europa și în lume.

„Nu este bine să vindem străinilor pământul țării noastre, pentru că punem în pericol securitatea alimentară și mă gândesc, în primul rînd, la moșii și strămoșii noștri, care stau sub glie, cei care au apărat cu prețul vieții fiecare palmă de pământ.”, spune preotul-cercetător dr. Costel Vănătoru. La noi, însă, nu numai că se vând solurile fertile ale patriei (cernoziomurile din sud-estul României fiind cele mai bune din Europa), dar se dau la o parte, la fel ca și în anii negri ai secolului trecut, cei mai mari specialiști în științele agricole de la ora actuală, iată. Concluzia este una singură: lipsa de patriotism a actualilor guvernanți, precum și lipsa de respect față de un cercetător de elită al României.

–––––––––-
Dr. Magdalena ALBU

București, 15 decembrie 2019

Sfântul Sfințit Mucenic Elefterie

Lasă un răspuns