Emigrația este, după Siria, pe locul 2 în lume ca număr de populație care pleacă, 9/oră, 17% din populația activă, 1/5 din întreaga populație; 40.000 de medici (2007-2017), 84.000 tineri (2016) sub 36 de ani, din care 19% cu studii superioare (61% femei); România sursă de forță de muncă calificată pentru Austria, Ungaria, Franța, Germania și supercalificată pentru SUA și Canada; 5-6 milioane de români sunt permanent sau temporar în străinătate ca emigrați; tinerii care s-au calificat pe cheltuiala statului roman; copiii lor rămași în țară abandonează școala, devin analfabeți, nu primesc educație părintească, devin o problemă peste 5-10 ani; are loc deconstrucția identității; emigranții români nu investesc în România resursele lor financiare.
Chiar dacă își construiesc aici case, cimentul este francez, cărămida poloneză, instalația electrică olandeză, cea sanitară germană, aparatura neromânească, deci totul se reîntoarce în aceste țări; 20% dintre cei plecați nu se vor mai întoarce; 23% au cerut cetățenie in Ungaria, Italia, Spania, Franța, Canada, SUA; dezvoltarea noastră economică este doar din: industria auto, informatică și „consum“; 40% din suprafața arabilă a țării este cumpărată de străini; marile magazine distrug sectorul legumicol, pomicol, creșterea animalelor, care a devenit una de subzistență; principalele resurse strategice sunt în mâna străinilor.
De ce, cum am ajuns aici? Incompetența, incompatibilitatea clasei politice feudale ortodoxo-comuniste cu normele si valorile occidentale, UE/NATO; lipsa unor programe și strategii naționale de dezvoltare pe termen mediu și lung; paternalismul, clientelismul, nepotismul, corupția cu larg caracter de masa din toate structurile creează imobilism și rezistență la modernizare / occidentalizare; supraîncărcarea schemelor și posturilor salariale la stat, care duc la cheltuieli uriașe; birocrația, mita, recompensarea politică cu posturi de răspundere; distrugerea sentimentului patriotic, religios, dez-unirea, trădarea, lașitatea, fac ca noi singuri să ,,închinăm” țara celui care plătește mai mult.