Dorel SCHOR: Petrecere cu doctori

– Este un parvenit clasic, decretează Boris Glazpapier.

Menaşe încearcă totuşi:
– Nu e nici o noutate… Ghezuntertoit e tipul clasic al parvenitului, vorba dumitale, dar ştim asta nu de ieri şi nici de alaltăieri. Se pune întrebarea, dacă eşti informat, de ce te duci totuşi la petrecerile la care te învită !?

– Aşa să ştiu de necazuri, o lasă mai moale Boris. Soţia trage de mine, că hai să mai ieşim şi noi, că acolo ai ocazia să cunoşti lume bună, să legi o relaţie, nu se ştie niciodată. De exemplu, de data asta a avut ca invitaţi numai doctori. În afară de gazdă şi de noi, toţi erau doctori. Din ăia mari, profesori… Vi s-a întâmplat vreodată să fiţi înconjuraţi numai de doctori?

Aflaţi că nu aveţi nici o scăpare…

– Cum adică? vrem noi să ştim.

– Adică, dacă de pildă, vrei să bei un păhărel de coniac, profesorul Gadol îţi zâmbeşte încurajator şi-ţi spune: „Foarte bine! Coniacul este un tonic cardio-vascular care s-a dovedit un excelent dilatator al irigaţiei deficitare a inimii”… Abandonezi paharul şi îţi infingi privirea în caşcaval sau şvaiţer, imediat profesorul Cutare ridică un deget: ” Un formidabil depozit natural de calciu şi fosfor, cu o încărcătură ionică polivalentă, recomandat la cei cu tetanie latentă şi osteoporoză gravă”… Dai dracului brânza, atingi numai o feliuţă de artişoc, cum n-ai mâncat niciodată, dar nu ştiu cum se face că te-a şi văzut şeful secţiei de boli metabolice care te informează: „Un purificator de elecţie… Statisticile au demonstrat că în bolile specifice şi de ficat, cu hipofuncţie…” Şi tot aşa, mă înţelegeţi?

– Parţial, recunoaşte Menaşe. Te exprimi cam…

– Eu mă exprim? se indignează Boris. Trebuia să-i auzi pe ei. Nu am reuşit să întroduc furculiţa în grătar, un muşchiuleţ moale ca untul, când un profesor despre care se spune că o consultaţie la dânsul costă cât un concediu la munte, mă atenţionează gratis: „Dacă aveţi cumva un ulcer pe mica curbură gastrică, sau pe porţiunea iniţială a duodenului, grătarul e forte indicat. Conţinutul bogat în proteine şi sărac în celuloză …”. Sare alt doctor, nu mai ştiu cum îl cheamă, un tip sfrijit şi gălbejit, care mai bine tăcea: „Vă recomand acest ficat fezandat, indicat în anemia pernicioasă, în anemia feriprivă şi în primele luni de sarcină… Veţi constata imediat o creştere a hemoglobinei sangvine…”.

– E interesant cum toţi doctorii ăştia, când pacienţii sunt în minoritate, simt nevoia să-şi demonstreze ştiinţa. Bine că n-au povestit tot felul de cazuri, operaţii, malformaţii, amputaţii şi fibrilaţii.

– Ba bine că nu, oftează Boris. Am înţeles că n-am să mai ating nici o îmbucătură, mai ales după ce am fos informat că maioneza stimulează motilitatea vezicii biliare în colecistitele hipokinetice, că salatele induc peristaltismul în constipatie, că un vin sec ajută diabetul de tip doi,că pâinea intermediară e hipocalorică şi indicată în obezitate. Am venit flămând, că n-avea rost să mănânc acasă, şi am plecat şi mai flămând.

– Dar de ce n-ai mâncat, domnule? Că doar nu ţi-au interzis nimica, ba chiar dimpotrivă…

– Păi, cum dracu, mai Menaşe! Nu te-ai prins? Toate alea erau indicate în circulaţie deficitară, tetanie latentă, în hipofuncţie hepatică şi în primele luni de sarcină. Dar eu dacă sunt sănătos, ce naiba era să manânc? Şerveţele cretonate? Scobitori..?

——————————————

Dr. Dorel SCHOR

Tel Aviv, Israel

Lasă un răspuns