Daniela PÂRVU DORIN: Un albastru extins…

Un albastru extins…

 

Vreau să-mpart bucuria cu tine,
cu lumea deloc!
Până când zilele în care mă-nchid în casă
vor avea pretenţia sărbători să-mi devină…
Între ”da” şi ”nu” e aproape primăvară;
aştept, din clipă-n clipă, să-mi încep viaţa,
şi să mi se facă lumină…
Toate dimineţile mă vor recunoaşte,
sufletul îmi va fi ca cerul,
un albastru extins,
singurătatea, un provizorat de ispăşit,
de memorat, ca o pedeapsă impusă
ca să mă recunosc…
Am aşteptări gemene
şi poeme nescrise,
sufletul îmi devine un altfel de cer,
de-un altfel de albastru extins,
ce ştie să ascundă urmele
amintirilor reci şi rănilor deschise…
Aştept din clipă-n clipă să-mi încep viaţa,
şi să mi se facă lumină…

————————————

Daniela PÂRVU DORIN

21 octombrie, 2018

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *