Dan-Obogeanu Gheorghe: Aș vrea…

Aș vrea…

 

Aș vrea îmbrățișarea ta
Să vină ca o boare…ca un vânt
Și sufletul să-mi înconjoare
Cu un sărut din linul tău cuvânt.

 

În serile în care stai tăcută
Și între florile din câmpul lin
Să vii…îmi cântă din lăută…
Cu stele să-mi vii…cu sânul plin…

 

Aș vrea să-mi lași cosița aurită
Pe un măceș ce fuga ți-a oprit…
Și-l voi culege fără de ispită…
Îl voi lega de fructul cel oprit…
……………………………..
Aș vrea să nu-i rămâi doar amintire!

——————————–———————-

Dan-Obogeanu Gheorghe

22 iulie, 2018

Lasă un răspuns