Aş prinde-n grabă un stilou,
Să scriu cu el un dulce vers,
De vreo iubire, vreun erou,
De curcubeie, primăveri, ecou
Sau, de planetele din Univers…
Un Lied parc-aş cânta şi la vioară,
Un solfegiu, pe clapele de pianină…
Dar bucuria începe să mă doară,
Cum s-a-nălţat, aşa-mi coboară,
În noaptea ce frânge-o zi senină…
M-aş urca pe vârf de metereze,
De-acolo să văd frumuseţile din cer…
Pensonul, îngeri să-mi picteze
Dar, trişti îi văd să-mi fredoneze
Imnul destinului cel efemer…
Parc-aud şi voci de bucurie…
Stiloul, pe hârtie-l pun în grabă,
Să scrie el ce-o vrea să scrie,
De-i viaţa un hazard, o jucărie,
Cu alte jucării, întinse pe tarabă…
C-aş zice eu? Mască e cu două feţe…
Cand una vezi, cum vrea să-ţi râdă
Alta-ţi plânge, dând poveţe,
Parcă de bine să te-nveţe,
Deşi-i vezi strâmbătura-i hâdă…
ÎNTINDE MÂINILE-AMÂNDOUĂ…
Te uită cum vântul zburdalnic adie,
Pe dealuri, pe lunci, prin crâng și livezi…
Când soarele-n amurg te-alintă, te-mbie,
Tu, sânul să-l umpli cu puf de păpădie,
Dorințe să-ți pui, cât mai poți să visezi !
Aleargă prin lanuri și-ngână crâmpeie
De doine, de-amar, de iubire și dor…
În brațe tu strânge-n mănunchi curcubeie,
Să le-ai când sufletu-ți cere-o scânteie,
Cu ea s-aprinzi focuri, de pâlpâie și mor !
Pe soare să-l prinzi când doarme-n apus
Ca razele-i calde să-ți curgă în suflet…
Pentru tine să fie credinciosul supus,
Scăldându-ți trupul de doruri răpus,
Peregrin istovit de cătat si de umblet !
Și, grele picioarele de-or fi, fără vlagă,
Te-ntinde de-a latul pe jilavul pământ…
Cuprinde tot ceru-n priviri să te-atragă,
Zburând in adâncu-i, pasăre pribeagă,
Păstrând cel dintâi și-un ultim cuvânt !
————————————
Anna-Nora ROTARU
Atena, Grecia
11 aprilie 2019