Anna-Nora ROTARU: Melancolie de toamnă (versuri)

UN PUMN DE NISIP

 

De pe malul înspumat al mării Egee,
Cu sufletul pierdut în Nicăieri sau Infinit,
Cu ochii larg deschiși spre Căi Lactee,
Caut cuvinte să le-adun scriind o epopee,
Dintr-un trecut rămas în ieri și surghiunit,
În Univers nemărginit…

 

Mi-am revăzut trăiri și calde simțăminte,
Amintiri, vise, dorințe se peridau pe chip…
Ce lucitoare mi-au părut atunci în minte,
Poleindu-le cu auriu pe ruginii veșminte ?
Azi, toate le văd un pumn doar de nisip,
Ce, printre degete risip…

 

Mă întreb de sentimentele de început…
Cum noima și-au pierdut sărmanele cuvinte ?
S-au stins pe drumul lung ce-am străbătut ?
Fost-am eu neștiutoare sau tu nepriceput ?
Din tot ce ne-am jurat cândva, cu legăminte,
Azi, jerbe-s pe morminte…

 

Și-am rămas cu ochiul gol privind pe Nicăieri…
Chemarea mea s-a risipit într-un arid deșert…
Ecoul vorbei a murit topindu-se-ntr-un ieri,
Dar, viața învață că scormonind prin-napoieri,
Doar umbre întâlnești, cu chipul lor inert,
Din sentimente… un sfert…

 

MELANCOLIE DE TOAMNĂ

 

S-a aşternut iar toamna sosindu-ne în prag,
Venită de departe, de pe dealuri şi coline…
Cu frunze-mbujorate, pe şnur puse-n şirag,
S-alunge biata vară, sprijinită de-un toiag,
Făcându-i în ciudă, cu mândreţi de crinoline,
Din lunci, livezi de roade pline…

 

Un dulce vântişor, prin frunze se strecoară,
Le smulge şi le duce-n vârtejuri prin grădină…
Mormane în vreun colţ, pe cărărui presoară.,
Purtându-le în aer, le zboară, le coboară,
Pe arpegii, menuete, din dulce violină,
Cu paşii graţioşi de balerină…

 

Parfumuri răspândeşte, de must şi de gutuie,
Crizanteme şi roze-ngenuncheate peste glie…
Le-adulmec cu nesaţ prin deschisa-mi ferăstruie
Privirea-mi pierd adesea şi mută ca statuie,
Mă uit la rana verii cum sângerează-n bătălie,
Stropind frunzişu-n roş, melancolie,

 

Ştiind că or să vină plumburii zile cu brumă,
Când vânturile s-or năpusti în vrăjmaşă vijelie…
Mă doare să văd iar, cum frumosul se sugrumă,
Zvârlindu-l în şuvoaie prin colb, prundiş şi humă,
Scaieţii rămânând, mărăcini, zornăit de măciulie,
Al macilor uscaţi în iarba colilie…

——————————————-

Anna-Nora ROTARU

Atena, Grecia

20 octombrie, 2018

Lasă un răspuns