CAUTĂ-N TINE…
Ce scurtă-i viața asta, fuge-ntr-o clipită,
Ca apa printre degete ni se strecoară…
O lăsăm, când vraiște, în vânturi risipită,
Când o mai cârpim, băgându-ne-n ispită,
Uitând că timpu-i necruțător și zboară
Ades trăgându-ne pe sfoară…
Călcăm sub talpa grea, atâta frumusețe,
De izvor, susur n-auzim, vânt în rafale…
Orbiți de falsele luciri, nu dăm binețe,
Zilei ce ne vine, la oameni, cu tandrețe
Tot afundându-ne, pe nisipoasă cale,
Spre un fără greș finale…
Uităm de suferință, lăcrima ce doare,
Nu-ntindem mâna, celora în neputință…
Indiferenți, cu cel ce luptă cu sudoare,
Ne spunem că, de zace ori de moare,
E vrerea Domnul și privind spre soare,
Orbim de raza-i lucitoare…
Apoi, ne împânzesc valuri de regrete,
Implorând pe zei și cerându-le iertare…
Greșelile să ni le șteargă, c-un burete,
Sau, cerând să ni se dea, un alb perete,
Să-l zugrăvim, cu mai multă cugetare,
Pan’ s-ajungem la hotare…
S-oprim fuga, un Paradis ne înconjoară !
Aripi punând să zboare viselor-nhămate…
Lumina e în noi, lucind ca o comoară,
S-o prețuim, că și ignoranța ne doboară,
Chiar de sclipiri ne par, cristale fărâmate,
Lucesc în noi, ca nestemate !
—————————–
Anna-Nora ROTARU PAPADIMITRIOU
Atena, Grecia
18 ianuarie, 2019