Refuz să cred
Refuz să cred că viaţa e pe ducă,
iar ce-a rămas e-un pumn mic de nisip
că-n mine ce-a fost verde se usucă
şi că mă-mprăştii-n loc să mă-nfirip.
Refuz să cred că orişice speranţă
mai poate merge numai în genunchi,
că-a dispărut din toate-orice nuanţă,
că-n ai mei codrii văd trunchi lângă trunchi.
Refuz să cred că vine noaptea sumbră
când pe-al meu cer nu voi vedea o stea
şi că nu am să fiu măcar o umbră
fiindcă lumina se va-ntuneca.
Refuz să cred că e atât de-aproape
clipa în care am să fiu convins
că pentru mine nu mai sunt etape
şi niciun rug să poată fi aprins.
12 septembrie
Nu-s părăsit !
Nu-s părăsit !
Mai am prieteni buni
cu care fericit
trăiesc minuni.
Nu am rămas
nici singur, nici stingher
în ultimul popas
din efemer.
S-au adunat
cu toţi în jurul meu
şi m-au îmbărbătat
când mi-a fost greu.
În al lor blând
atât de bun şi cald
îmi place rând pe rând
ochii să-i scald.
Surâsul lor
îmi e ca un balsam
şi-n noul viitor
e tot ce am.
De-apusu-mi lin
nu mă mai îngrozesc,
cât ştiu că-n ei din plin
sprijin găsesc.
11 septembrie
Totul
Totul e să speri. Totu-i să crezi.
Totul doar de tine-n veci depinde.
Totul e ca-n viaţă să visezi.
Totul e să poţi dorinţi aprinde.
Totul e să nu cedezi nicicând.
Totul e să lupţi cu-ncrâncenare.
Totul e să faci ce-ţi pui în gând.
Totul e să urci fără-ncetare.
Totul eşti chiar tu, căci eşti un tot.
Totul îţi dă aripi îndrăzneţe.
Totul se-mplineşte de zici: Pot !
Totul poate fi-mpliniri măreţe.
Totu-îţi aparţine dacă-l vrei.
Totul doar de dai îţi dăruieşte.
Totul se obţine din idei.
Totul îţi dă tot sau te zdrobeşte.
10 septembrie 2019
Luptă
Mereu spun mâine. Zi de zi amân.
Dar dacă mâine nu o să mai fie ?
Pe zile unul singur e stăpân
şi numai El tot ce urmează ştie.
Aş vrea să fac mai mult, dar prea puţin
în fapte, dintr-o vreme, se încheagă,
cu toate că-s convins şi simt că-s plin
şi de dorinţi intense şi de vlagă.
Nu-s resemnat, dar nu mai am curaj,
şovăi de la un timp şi-mi este teamă
că pot să îmi schimb zborul în picaj
dacă-armăsari speranţele înhamă.
Şi totuşi nu pot sta-n acest impas,
care de fapt din viaţa mea se-nfruptă.
N-am să mai merg la pas trăind retras,
ci voi porni cu mine-o cruntă luptă !
9 septembrie 2019
————————————–
Anatol COVALI
București
Septembrie 2019