Adrian BOTEZ: Cad fulgi de zăpadă (poezii)

VIBRÂND

 

vibrând – vibrând – vibrând – vibrând

s-a smuls – din neființă – -n fire

informu’ – -ascuns sub  Forma-Gând

chirciri meschine – în Liturghisire:

Forme – slăvesc DOMNUL CÂNTÂND!

 

privești boțirea Lumii – -n lucruri

amețitoare-ori  – sceptic – coborânde:

e-o ARMONIE DE COLINDE

și Măreție: plin te bucuri!

 

Îngerii vin să șlefuiască

lumini – Serafii-nvață să Iubească

Ordinea-Strună-o-ntind Heruvii

 

în Lumea Celor Patru Fluvii

frumos era – dar iar va fi

când Crist – din Bezne – va păși!

 

 

ORICÂTĂ PLOAIE ORI NINSOARE

 

oricâtă ploaie ori ninsoare

se-așează – între noi și Soare

oricât Cetăți se tot fărâmă

ocrotiți suntem – Sus – la Stână!

 

cleioasă de mocirle Lume:

noi stăm cu Crist la Joc și Glume

cântăm – în noi și în Oglindă

tainica Lumii Noi  – COLINDĂ!

 

din amintiri umflăm baloane

aplaudă Îngeri – din Balcoane:

e Rai – Fecioară Neagră – BEZNĂ!

 

Cântecul te-a rănit la gleznă

Oștiri de Candele se-aprind

în Munții-Eterni – ce ne cuprind!

 

 

ADEVERIREA MODERNĂ

 

„Hristos-Dumnezeu

la toate se gândește

cuminte cumpănește

desăvârșit hotărăște!”

 

..dar noi ne-am retras – demult și

cu totul – din

Afacerea – Grasă și

Plicticoasă – a

Acestei Lumi: stăm

închiși – îngroziți (noi înde

noi înșine!) – într-o

Bulă Surmenată  – dilatată

imens – de atâta

Translucid – și vedem – prin

Ea – Facerea și Desfacerea

Cosmică – precum o activare

banală – a unui

novice – pe

Internet

 

 

DANSUL SATANEI  ÎN COSM’ SE LĂRGEȘTE

 

Dansul Satanei în Cosm’ se lărgește

vulcanii-i stinge – mări istovește

peste gunoaie – Timp horcăiește

Crist – răbdător – de pe Cruce privește

 

e-o Vale – tot Vale – și tot prăpădește

Satana Extatic  – nebun  – se rotește:

din gheare-i – pe rând – Nădejdea îi scapă

Norocul și Firea – Sfânta Măsură îl sapă

 

Dansul Satanei se-nvârte în gol

s-a uscat – terminat – grețosul lui rol:

Histrionul Nebun reverenți risipește

 

stricată-i Mașina – la nimeni vreun clește

Arhanghel de-o arșiță! – te prăbușește:

Luna te-ngână: Mătrăguna sporește

 

 

CRIST ȘI SCRIPCARUL

 

Crist nu îngăduie  – -n dementele lumi – vămuire

Crist ‘și-unește răni cu căzuții din fire

Crist larg își sfâșie piept – să-ncapă al nostru păcat:

Crist  – Cel de Răi – în toi de primejdii – chemat

 

El vine și iartă – iertând firea Lui

ți-alină Chip Ars – căci e Chip de-Alelui

tu  – Măcelar  – la El înveți să suspini – chiar cu Sânge pe Mâini:

ucenicești – Victima-Frate SĂ-NVII – chiar dintre Câini

 

Să Iubești – Ctitorești – și să Zbori cu Fluturi Hai-Hui

căci tot ce visează – sunt Îngerii Lui:

faci popas – înțelept – pe Gura de Rai

 

și-i descânți Răstignitului – Rana de Nai!

eu – Scripcarul cel fără de Nume

cânt doar pe-o Strună – dar pân’ la Minune!

 

 

RUȘINEA  DEMIURGULUI

 

“Zilele Berii”  – “Ziua Cârnatului”

dar o Zi a “Amintirii de Sine”?!

știu că nimeni n-o să mai facă niciun bine

dar: “ce faci – face-ți-se-va” – “în numele Tatălui”!

 

omenire – Bulă Puturoasă

plutești – în văzduh – la Măseaua Scoasă!

omenirea – Lepra Normalului

a uitat: orice Apă – datorește Malului!

 

de-ar fi ținut Facerea doar Cinci Zile

Crist ar fi-ntors – acum – mulțumit – File după File:

în Cartea-I Sfântă-și citea Lumina și Umbra – Cerul și Apele

 

Pământul și Munții – Zâne-Fără-De-Grabele

așa – mânios de falsa-I „Capodoperă”

ajunge la Fila a Șasea: cu Palma-I – de rușine – o-acoperă

 

 

CAD FULGI DE ZĂPADĂ – NU UITĂ NICIUN ÎNGER

 

cad Fulgi de Zăpadă – nu uită niciun Înger

să fulgere! – dar eu – pe treptele Raiului – sânger:

Gunoiul și Relele se-ascund – prevăzătoare

dar știu eu că m-așteaptă – sub Bezni – răzbunătoare

 

în rezumat:  Zăpada face lumii Judecata

apoi – se va topi – și ea – -n Noroi: tot strâmbă fi-va Plata!

mereu rămân Belelele Călare

mereu te-nchini la Bufniți din Cărare!

 

Judecata Văzduhului numai în Vizită vine

pe la șobolani ca noi – puturoase jivine

Judecata Văzduhului se-ntoarce – iarăși – la Bal

 

ne prăbușește – iarăși: Știutul nostru Hal!

sângele meu de Mânie – mâine va fi la Crist – în Pocal:

să-i amintească SĂ STEA – nu doar să vină: Răului   fie-i Mal!

 

 

SCRIEȚI  LIN – CÂNT DE PELIN

 

scrieți lin – Cânt de Pelin

poate vine-un Pelerin:

să ne caute între strune

afle-și icoanele-i bune

 

afle-și singur și prieten

Nota Lunii: calci pe Piepten!

Pelerin de-aici – din Scrin

Stihul vechi – e vechiul Vin!

 

nici o mie de-Atlantide

n-ar sparge atâtea blide

câte Stele ard Grăbiții

când e vremea de Solstiții!

 

Aici – totu-i rânduială

de Heruvi – pururi – foială:

Rândul n-are niciun Rid

Sufletele nu au Zid

 

nu sunt Vijelii – ci Sfaturi

și nici Trăsnete – ca Haturi:

straiele-s țesute-n Rază

Mintea-i – pururi – la Amiază!

 

Duhul umblă Scriitor

cu Naiul”la Purtător”:

nu e Turmă – ci Frăție

cu Crist în Mijloc de Vie!

 

aici – Văzduhul e Carte

nu afli păsări deșarte:

Crist – în Straie de Lumină

ne-mbăiază în Sulfină

 

aici – moșii și strămoșii

stau cu noi – în gura porții:

toarcem razele de grai

toarcem săgeți pentru Nai

 

Voievozi și Voievoade

cu Pescarii – la Năvoade!

căci e jos lume slinoasă

trebe la Lumină scoasă!

 

uite-așa e Veșnicia:

griji cu Neamul – griji cu Glia!

nimeni trândav – nimeni prost:

suflă – peste toate – ROST!

 

 

ACOLO SUNT MUNȚI ȘI PĂDURI – CA ȘI-AICI

 

Acolo sunt Munți și Păduri – ca și-Aici

Văzduhul Cristal – nu Viespi – nu Furnici

Sămânța Șobolănească și Cârtițele

nu-s de imaginat – și nici Bufnițele

 

Îngeri și Suflete: ard – laolalt’ – o Văpaie

Spirite-Nalte dau Lumină – la Straie

e-o Pace de Vis – și Senine Îndemnuri

spre Piscul Minunii – cel fără de lemnuri

 

Păsări Albastre – spre Cuibul Luminii răpesc

Păsări Albastre  – de Elfi călărite – grăbesc

să întâmpine Focul – Bărbatul și Jocul!

 

e-o lume altfel: surd și mut e Norocul

Suflete – Oame: să crezi în Minune

căpăta-vei – iar – Chipul: Etern Sfântul June

ieșind – pentru pururi – din Greaua Genune!

 

 

E-UN LAC CU APE VIITOARE

 

e-un Lac cu ape viitoare:

Lebede Albe ascund Soare

Smaralde mi s-așeaz’ pe piept

sunt mai senin – deplin deștept

 

în depărtare – Munți grăiesc

din sufletu-mi abia șoptesc:

“e-o mare de privighetori:

Soare Ascuns – nu te însori ?”

 

nu-i rai – nu-i iad: e-o Lume Alta

în care Lacul nu e Balta

iar Lebedele – Îngeri sunt:

 

Serafi au fost – Văzduh cărunt

Crist scaldă-ne  – sfânt – în Priviri:

suntem Munteni – nu Musafiri!

 

 

DESCÂNTEC DE NAI

 

niște ochi pe conștiință

niște-andrele de voință:

voi călători cu raiul

până-mi voi fi aflat Naiul!

 

creier cu frizură

geniu cu glazură

beau stelele reci:

sper să mă-nțelegi

 

lege-n furculiță

zei purtând fundiță

răni de raci în draci

gândire de craci

 

taci în burți de mame

fac – din raiuri – crame:

cristelniți de sânge

bradu-n munte plânge

 

criză de umor

pune-n gât zăvor

lebezi fredonează:

voi muri l-amiază

 

lume de vitrină:

cățeaua bătrână

tot mai latră-n stele

stelele sardele

 

plecare cu spini

nuntă printre pini

înghiții un clopot

auzii un șopot

 

șopot de colinzi

atârnăm de grinzi

cu limba-n oglinzi

cântă – și-apoi mori

și te sui în flori

 

scrie pe zăvor

“mor pentru amor”

tu Cartea nu-nchide:

scapi Harpii Lichide!

 

 

ÎN ROUĂ ȘI-N RAZE SE SCALDĂ SERAFII

 

în Rouă și-n Raze se scaldă Serafii

e Cântec și Rimă – e Rostul Luminii

Scripcarii Lui Crist – în Lumi: Biografii

nu uită-a-și aprinde Coroana și Spinii

 

în Rouă și-n Raze se scaldă Serafii

Truverii Iubirii – pe Muntele-Rai

iar Teii – cuminți – își tremur’ Canafii:

astfel de Arderi sunt Harfe și Nai!

 

Miresme Arzânde – primiți-mi și Duhul

primiți-mi Iubirea – primiți-mi și Stuhul:

mereu Doi într-Unul – eu sunt Însăși Cartea:

 

schimbată e Lumea – schimbată-i și Partea!

Aici nu e Crimă – Aici arde Rimă

iar eu: Rug Lui Crist și Rouă de Știmă

 

 

A IEȘIT DIN UMBRA-I DELICATĂ – INOROGUL

 

a ieșit din umbra-i delicată – INOROGUL

cu ochi fulgerători – în ochi de Crist

iar Pajura Cea Sfântă-ascultă Monologul

topind pe Inorog – în Melancolic Ametist

 

vin Pelerinii de Lumină – -adulmecând Copacul:

nu-i – încă – Șarpe: Frunzele-s de Aur

iar Pelerinii – osteniți – deșartă Sacul

și-L află – din Priviri – pe Știutorul Faur

 

în Lumea de Acolo – blând – te-ngropi în ierburi

nu-ți trebui’ Candelă-Văpaie și nici Herburi

Miresmele te poartă – -n Cânt de Harpe:

 

iată de ce lipsește – -n Ceruri – Hieroglifa “Șarpe”

ca-n Leagăn – așează-te-ntre Crist și Inorog:

da – fiecare adiere de-îngeri este Nou Prolog!

 

 

DE LUMEA DE-AICI MI S-A FĂCUT GREAȚĂ

 

de Lumea de-Aici mi s-a făcut greață:

Bani și Piață – Bani și Piață – Bani și Piață!!!

de Lumea Cealaltă mă-ncearcă un Dor:

fâlfâie Raze deasupră-mi – Sfântul Cocor

 

e dimineață – amiază – e seară și noapte:

le-oi contopi – toate – -n Corăbii de Șoapte:

Cartea Lumii – ca Rimă – Armonie de Vis:

pe toate – încă de-Aici – în Sânul meu – le-am scris

 

ar mai rămâne Slovei să-i dau Raze

ar mai rămâne – pe câte-am iubit – să le-ncarc în Fraze:

altfel – mă oprește Controlul – la Poartă

 

și mă-ntreabă – mereu și exclusiv – de Soartă

Acolo nu-s Bani – nu e Piață – nici Paiață:

Acolo – din toate – e HRISTOS: Etern Dimineață!

 

 

PROBLEMELE TEORETICE ALE CREAȚIEI LUMII

 

eu – măcar – sunt absolut convins că

EXISTĂ un Monstru (poate și mai mulți) – care a

ciocănit – zdroncănit – apoi a molfăit ori

pardosit – Lumea

Asta – de-a ieșit – fiartă ori

scoaptă – cum va fi ieșit Ea – Atunci

(când s-a

fătat Universul)

 

majoritatea celorlalți – însă – îți vor

spune (așa – mai pe

șestache) – că

Lumea Asta a fost făcută de

Mămicuța lor – cu

Săpunul de Baie – sau – unii mai

Târtănoși – că Lumea Asta a fost

aranjată – cosmetic – de

Tăticul lor – dimpreună cu Sutienul

Zebrei – Celei Tărcate – din garsoniera de la

etajul doi

 

eu tac – și-i las să se

păruiască – așa – democratic – și

din când în când – noaptea – când

treaba se-ngroașă – pun pe

masa din sufragerie – o

Gogoașă – cam

turtită – să stea

singură – până dimineață – când

firește – o

halesc tot eu

ce să fac ? – mă

sacrific

 

să nu vă mire-așa tare: Monștrii ăștia

Celești sunt foc de

Mofturoși – mai ales la

Gogoși: unii (știu asta din

Viziunile mele

Oculte – pentru cine vrea să

m-asculte) – fac – de la Gogoși – chiar

urticarie:

 

celui mai recent Monstruleț – care s-a

introdus – infracțional – în

Casă  (tocmai prin visele mele!) – i-a intrat niște

Zahăr – de la Gogoși – ca lui

Nazarie: chiar într-o

Carie!

 

să fi văzut – în noaptea

aia – ce urlete pe El – de-l auzeam până spre

dimineață! – chiar și prin perna-n care-mi

vârâsem – adânc – nu doar mândra-mi

față – ci

întreg Bostanul – cu tot cu urechile

amândouă: până la amiază – mi se umflaseră cât

Două Ouă!

 

 

AM PUS DOUĂ CIREȘE NEGRE

 

negre am pus două cireșe

negre – într-un cocteil

Molotov – și benzina

nu s-a mai

aprins!

 

ce calitate proastă

benzina! – cât de

eficiente – întunecat

jucăuș-distructive – cireșele

negre!

 

 

ACOLO-A FOST MALUL – ACUM SUNT AICI

 

Acolo-a fost Malul – acum sunt Aici

iar Lumile – -n urmă – sunt negre și mici

Aici este Liniște – pentru Venitul din Larmă

Aici e Lumină – Acolo-a fost Magmă

 

nu tulburați Visarea – în Cea din Urmă Lume

nu mai lăsați pe Bufniți – în turle să se-adune!

Lumii Celui din Urmă – Incredibil Posibil

Sângele meu cel Eteric – îi va fi Combustibil

 

să nu veniți Aici: am aflat și Copacul

Albastrele Păsări  – deasupra-mi – îmi cântă

Aici nu sunt Îngeri – lipsește și Dracul:

 

în Strai de-Mpărat  – Uitări mă-nveșmântă

nu-i Rai – nu e Iad: e-o lume – din multe!

nu vreau să ascult – nu vreau să m-asculte

–––––––

Adrian BOTEZ

Adjud, Vrancea

Decembrie 2019

 

Lasă un răspuns