Gutui brumate
Ai să-nțelegi de ce nu bate
Inima mea
Sub mâna ta…
Când vei citi
Târziu, in noapte
Vreun vers timid
Din cartea mea.
Poate atunci…sau de la sine
Vei căuta o strofă de-nceput
Şi vei zâmbi la zilele senine
Cand poate aşa ne-am cunoscut.
Şi-atunci
Cu graiul dulce şi-ndrăgit
Prin aburi de cafea amară
Vei reciti la nesfârşit…
Sperând… iubirea sa apară.
Vei căuta in vremi apuse,
Poate-n oglinda fermecată,
Un chip timid sau vorbe spuse
Ținute strănse sub lăcată.
Si amintindu-ți de vreo glumă
Sau de cascadele de râs
Vei căuta prin stele o urmă
La cel ce-a fost…şi-apoi…s-a dus.
Şi-atunci ai să-nțelegi
De ce nu bate
Sub măna ta
Inima mea.
Şi vei privi, tăcută-n noapte
O altă toamnă…altă carte
Sau cum se coc
Gutuile brumate.
——————————–
Vasile COMAN
Fânari
11 mai, 2018