Florentina SAVU: Rugă

RUGĂ

 

Spre negrul cer mâinile-ntind
Și-l rog ca să mi te redea,
În brațe vreau iar să te strâng,
Pe unde ești, iubirea mea?

 

De lângă mine mi te-a smuls,
Balaurul ne-ndurător,
Nu i-a păsat de al meu plâns
Ce îmi țâșnea din ochi, izvor!

 

Cerniți mi-s sufletul și dorul,
Cernit e universul tot,
Te rog măi cer, cu binișorul,
Redă-mi-o, fără ea sunt mort!

 

Mi-e lumea-ntreagă doar cenușă
Și-n gură am numai leșie,
În urma ei mi s-a-nchis ușă
Și viața mi-a rămas pustie

 

Și ruga, de nu mi-o asculți,
Primește-mă-n cer și pe mine,
Te voi urma cu ochii-nchiși
Și cu iubirea morții-n vine,

 

Refă întregul de amor,
Unește-ne în veșnicie,
Vom face nunta pe un nor
Și vom trăi o feerie…

 

Acolo e al meu destin,
Acolo e iubirea mea,
Transformă-mă în heruvim
Ori, și mai bine, într-o stea!

———————————–

Florentina SAVU

22 august, 2018

Lasă un răspuns