De nu
De nu ne întâlneam,
te căutam.
Te-aş fi găsit, ştiu sigur,
la margine de viață,
în ape tulburi te găseam,
cu cai de mare galopând,
din dimineață până-n dimineață.
Te căutam neîncetat,
căci te simțeam fugind prin mine.
Prin ochi, prin pori, prin vene-am inhalat,
tot ce venea din mine înspre tine.
Pământul, înaintea ta l-am lustruit,
cu ape de la stele-ntunecate.
Din tuberoze, trandafiri şi crini,
am parfumat o întâmplare neîntâmplată.
Ai întâmplat-o tu câd ai venit,
din spuma mării, croindu-ți rochia zdrențuită.
Ai aruncat pe mal cu alge şi delfini,
călcând tăciuni încinşi pe plaja-nchipuită.
Nu ştiu de zeii te-au trimis la mine,
nu ştiu de ai căzut din a egretelor splendoare,
dar ştiu că într-o viață,
m-aş fi lovit cu tâmplele de tine,
căci te simțeam cum te îndepărtai,
fugind spre mine, din ce în ce mai tare.
–––––––––––-
Simina PĂUN-MOISE
6 iulie, 2018