Editarea cercetării a cunoscut de-a lungul vremii lecturi a unor documente ,precum și analiza acestora .Deasemenea ,anchetarea unor persoane a căror contribuție –de-a lungul anilor ,în diferite domenii au avut o influență remarcabilă. Inițiatorul și susținătorul punerii bazelor ,,Case TANAH-Bibliei” a fost BEN GURION. O analiză temeinică a celor 50 de ani de activitate –începând cu motivația creeri instituției și urmărind dezvoltarea pe diverse etape, a fost întreprinsă de prof. cercetător Belaa Halperin.
Încă de la primii pași, Ben Gurion a consemnat scopul instituției naționale ,modul de activitate întru atragerea unui număr cât mai mare de participanți atît din rândul diverselor pături sociale, vârste, preocupări. Cu alte cuvinte cunoașterea istoriei poporului nostru, de-a lungul epocilor-din primele zile ale existenței și până la DECLARAREA STATULUI ISRAEL. Diversificarea activităților, antrenarea pe deoparte a tinerilor încă de la vârsta școlarității, a maturilor din diverse pături sociale cât și a cadrelor intelectuale-specialiști în domeniul istoriei, literaturii, geografiei, artelor.
De la bun început au fost editate publicații, programe ale conferințelor, excursiilor pe meleagurile Eretz Israel. Deasemenea întru încurajarea studiului TANAHULUI –Bibliei s-au creat ,,milgot-burse studenților –elevilor întru studierea –cercetarea diverselor perioade atît din punct de vedere geo-istoric cât și a dezvoltării economice-cetățenești. În același timp a fost deschis ,,Muzeul TANAH,, în care artiști plastici să-și poată expune lucrări în care să se reflecte viața,eroismul poporului israelian, frumusețile patriei atât înainte cât și după Declararea STATULUI ISRAEL. Documentele precizează: în urmă cu 50 de mii de ani au locuit pe aceste pământuri mii de evrei. Marea majoritate au fost uciși de puterile care au dăinuit prin aceste locuri-imperii a căror scopuri consta în distrugerea totală și acapararea țării. Dar nu au izbutit ,după cum scrie Heinrich Heine ,,datorită TANAHULUI-care a fost Patria mobilă a poporului evreu. Datorită conducătorilor care au avut grijă ca în țările împrăștierii comunitățile evreiești să păstreze moștenirea BIBLIEI. Ben Gurion a spus ,,fiecare popor își are patria sa, dar poporul evreu are două patrii: ERETZ cerebral –care reprezintă corpul și cartea Tanahului –a sufletului. El a văzut în Biblie –baza independenței .De altfel în 1937 în fața Comitetului britanic a declarat:BIBLIA este energia electrică a Eretz Israelului –a poporului evreu. Denumirile primelor corpuri armate în Războiul de independență au fost denumiri biblice: Iftah, Harel, Moria ș.altele . În 1963 Ben Gurion s-a retras din conducerea țării, stabilindu-se la Sde Boker. În acelaș timp a fost numit ,,Președintele Societății cercetărlor Tanahului în țară și în răspîndiri,,. Dorința sa a fost înființarea instituției,,BEIT Ha-TANAH,, (CASA BIBLIEI). De altfel în ,,DECLARAȚIA de INDEPENDENȚĂ se pune accent: Israelul se va baza pe independență, dreptate și pace așa cum de altfel stau scrise în anticele proorociri a Israelului. Cu toate că era bolnav -1973.
Cu prilejul deschiderii Casei Tanahului, în localul casei Disengoff, a fost citită scrisoarea sa ,,Felicit și binecuvintez ,,Expoziția TANAH,, (1.XII.1973). B.Gurion și numeroși oameni de cultură, din generația sa, au considerat TANAHUL,, ca o bază a creației și continuității, a dezvoltării poporului evreu pe pământurile Erez Israelului. Tanahul și cercetarea sa are ca scop ,,dragostea pentru Sion în mod practic, o dragoste omenească și egalitate între toți oamenii. Articolul scris de Ben Gurion ,,Tanahul și poporul evreu ,,se încheie cu fraza,, Îndrumător și educator ,,-acesta e conținutul bibliei. Prof.cercetător Belaa Halperin își îndreaptă atenția asupra legăturii între Biblie și tradiția evreiască,, În acest sens citează și analizează discursurile unor figuri rabinice precum Menahem HACOHEN, care a afirmat ,,De la începuturi poporul israelit a apreciat creațiile artistice, au însoțit viața, cultura poporului nostru,,.
Casa Disengoff a fost clădită pe o parcelă de pământ din vechiul TelAviv ,pe str.Rothshild 16. După trecerea din viață a lui Tziona Disengof (1930)-între 1932-1936 a funcționat ,,Muzeul Tel-Aviv ,,până la inaugurarea noii clădiri. Peste ani Ben Gurion a ales clădirea și sala în care a fost citită ,,DECLARAȚIA de INDEPENDENȚĂ a Statului ISRAEL. Această sală a rămas timp îndelungat cu întregul mobilier, tablourile și microfonul așa cum erau în ziua respectivă. Prof.Mordehai Naor în cartea sa ,,Ziua cea mare,, scrie: Casa în care s-a născut Patria,,.Cercetătoarea semnalizează cadrele de conducere, președinții de onoare și președinții cu atribuții programatice, atât a acțiunilor practice: conferințe, cercuri de învățămînt, expoziții de artă plastică, excursii și numeroase acțiuni istorico-literare. Printre președinții Consiliului cităm pe Hana ZEMER-jurnalistă, Șlomo Hilel, Ben Eliezer, Gad Iacobi, Moșe Nisim-miniștri.
Deasemeni au fost aleși pe perioade de patru ani Președinți ai conducerii: dr.Ben-Iehuda, Iehoșua LEVI, Eliahu Naui-Judecător, dr.Paul LEIBOVICI-ziarist, cercetător în domeniul artelor plastice ,,Holocaustul în artă și Arta Holocaustului,,. Deasemenea, într-un capitol analizează activitatea prolifică a câtorva directori precum Elezer ben-Haim –judecător, cercetător a Mikralei, Bar-Nir; Daniel Ofir –relații internaționale, diplomat și fost Dir. Al Institutului de cercetări a mișcării muncitorești.
D-na Belaa Halperin –a contribuit prin cercetarea științifică ,,Oamenii de la BEIT HATANAH,, la cunoașterea deplină a acestei instituții de prestigiu, a multiplelor activități cît și a Muzeului de Artă plastică.
———————–
Dr. Paul Leibovici
Rehovat, Israel
24 iulie 2020