Gabriela RAUCĂ: Romanță albastră

Mai fredonează, Mare, romanță de iubire,
Cu glasul din adâncuri, urează-mi bun-venit,
Din ochii tăi albaștri aruncă o privire,
Trimisă înspre mine, cu dor necontenit!

 

Adu-mi, în dar, pe unde, frânturi de bucurie
Și luminează-mi tandru, cu ele, al meu chip,
Îmi du a mea ființă, iar, în copilărie,
Să-ți construiesc, pe maluri, castele de nisip!

 

Învăluie-mă-n ape și-alintă-mă pe suflet,
Cu valuri argintate venite-n calea mea,
Împodobește-mi glezna, sărută al meu umblet,
Punând safir și perle prin mângâierea ta!

Mai strigă-mă pe nume când nu îți sunt aproape
Sau cântă-mi o romanță, cu glasul tău divin,
Din depărtări albastre, să îmi trimiți pe ape
Dorința ta arzândă, la tine să mai vin.

—————————

Gabriela RAUCĂ

Mallorca, octombrie 2019

Lasă un răspuns